DISTRIBUIE
În ajunul Naşterii Domnului, peste 640 de militari din batalionul Dragonii Transilvani de la Dej s-au întors acasă din Afganistan, unde au fost cantonaţi timp de şapte luni.
Militarii clujeni din Batalionul 811 Dragonii Transilvani au fost primiţi de familii în pragul Crăciunului, misiunea lor în cadrul structurii multinaţionale Combined Team Zabul (CTZ) din Afganistan ajungând la final, după şapte luni în teatrul de război.
Zeci de copii, femei şi părinţi au asistat ieri-dimineaţă la ceremonialul de întoarcere din misiune a taţilor, soţilor şi fiilor, care au luptat alături de Forţele Naţionale de Securitate Afgane. Mediul operaţional CTZ a cuprins aria provinciei Zabul, la graniţa Afganistanului cu Pakistanul, o zonă considerată nesigură din pricina deselor confruntări armate între trupele NATO şi insurgenţi, soldate cu victime. După mai bine de jumătate de an, militarii clujeni îşi vor schimba hainele de camuflaj cu cele de concediu.
“În urmă cu şapte luni, pe acest platou, promiteam că ne vom îndeplini misiunea şi că ne vom întoarce acasă în siguranţă. Deviza batalionului nostru, «soarta îi favorizează pe cei curajoşi», se dovedeşte şi acum adevărată”, s-a adresat colonelul Marian Cristurean, comandantul batalionului, camarazilor săi. Un oficial al operaţiunilor NATO în Zabul a descris Afganistanul, pentru rudele aflate la manifestare, ca fiind un “loc al lacrimilor şi suferinţelor”, unde “inamicul perfid” era foarte bine dotat, iar situaţiile la limită au vizat în nenumărate rânduri siguranţa fizică a militarilor clujeni cantonaţi în deşert.
“Nicio misiune nu seamănă cu cealaltă, tot timpul eşti înconjurat de neprevăzut. Acolo am schimbat şi trei tricouri pe zi, la 46 de grade, era insuportabil. Consumi 12 litri de apă”, a povestit maiorul Florin Apăfăroiu de la Brigada 81 Mecanizată “General Grigore Bălan” din Bistriţa, colaborator în CTZ al “Dragonilor” clujeni. El susţine că singurele motive care l-au ţinut în formă la depărtare de casă şi cu mintea lucidă au fost familia şi credinţa sa. “Am avut contact telefonic cu familia, fiica mea, care face 18 ani în februarie, îmi spunea la telefon: «tati, mi-e dor de tine!» La ei mă gândeam, când eşti acolo cam la astea-ţi fug gândurile, la dorul de cei dragi, chiar şi la vecinul de scară pe care nu l-ai văzut de mult, te întrebi ce mai face”, spune militarul. El adaugă că nu de puţine ori misiunea militarilor români din teatrele de operaţii ale NATO este pusă sub semnul banilor, dar că acest lucru reprezintă o răutate. “Nu ştiu câţi şi-ar pune pielea-n băţ pentru 14.000 de euro”, precizează el.
De altfel, misiunea CTZ a avut şi pierderi tragice. În octombrie 2010, doi militari români, sublocotenent post-mortem Marius Florin Sfecheş şi sublocotenent post-mortem Cristian Petru Filipau, au murit în urma unui atac cu dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului Humvee în care se aflau. Ei făceau parte din Batalionul 812 Manevră Şoimii Carpaţilor, care a luptat cot la cot cu clujenii, tot la Zabul.
Bucuroşi că pot să-şi petreacă sărbătorile împreună, militarii dejeni şi familiile lor s-au grăbit să ajungă acasă. Pândindu-şi părinţii printre sutele de ofiţeri care purtau uniforme de camuflaj specifice NATO, copiii au asistat nerăbdători să se termine formalităţile. “Ăla-i tati, al doilea din stânga!”, şuşoteau două fetiţe cu un aparat foto. La final, dorinţele combatanţilor s-au dovedit a fi cele mai simple: “Mamă, îmi faci nişte cartofi prăjiţi acasă?”, îşi încheie misiunea un subofiţer tânăr, cu arma pe umăr.
Sub comanda NATO
Misiunea Combine Team Zabul a reunit mai multe comandamente multinaţionale sub şefia americană, cu scopul de a securiza regiunea, a asigura sprijinul autorităţilor afgane pentru guvernare şi reconstrucţia zonei afectate de război. Din partea României, din CTZ au făcut parte Batalionul 811 Dragonii Transilvani de la Dej, Batalionul 812 Manevră Şoimii Carpaţilor şi Brigada 81 Mecanizată “General Grigore Bălan” din Bistriţa.
Zeci de copii, femei şi părinţi au asistat ieri-dimineaţă la ceremonialul de întoarcere din misiune a taţilor, soţilor şi fiilor, care au luptat alături de Forţele Naţionale de Securitate Afgane. Mediul operaţional CTZ a cuprins aria provinciei Zabul, la graniţa Afganistanului cu Pakistanul, o zonă considerată nesigură din pricina deselor confruntări armate între trupele NATO şi insurgenţi, soldate cu victime. După mai bine de jumătate de an, militarii clujeni îşi vor schimba hainele de camuflaj cu cele de concediu.
“În urmă cu şapte luni, pe acest platou, promiteam că ne vom îndeplini misiunea şi că ne vom întoarce acasă în siguranţă. Deviza batalionului nostru, «soarta îi favorizează pe cei curajoşi», se dovedeşte şi acum adevărată”, s-a adresat colonelul Marian Cristurean, comandantul batalionului, camarazilor săi. Un oficial al operaţiunilor NATO în Zabul a descris Afganistanul, pentru rudele aflate la manifestare, ca fiind un “loc al lacrimilor şi suferinţelor”, unde “inamicul perfid” era foarte bine dotat, iar situaţiile la limită au vizat în nenumărate rânduri siguranţa fizică a militarilor clujeni cantonaţi în deşert.
“Nicio misiune nu seamănă cu cealaltă, tot timpul eşti înconjurat de neprevăzut. Acolo am schimbat şi trei tricouri pe zi, la 46 de grade, era insuportabil. Consumi 12 litri de apă”, a povestit maiorul Florin Apăfăroiu de la Brigada 81 Mecanizată “General Grigore Bălan” din Bistriţa, colaborator în CTZ al “Dragonilor” clujeni. El susţine că singurele motive care l-au ţinut în formă la depărtare de casă şi cu mintea lucidă au fost familia şi credinţa sa. “Am avut contact telefonic cu familia, fiica mea, care face 18 ani în februarie, îmi spunea la telefon: «tati, mi-e dor de tine!» La ei mă gândeam, când eşti acolo cam la astea-ţi fug gândurile, la dorul de cei dragi, chiar şi la vecinul de scară pe care nu l-ai văzut de mult, te întrebi ce mai face”, spune militarul. El adaugă că nu de puţine ori misiunea militarilor români din teatrele de operaţii ale NATO este pusă sub semnul banilor, dar că acest lucru reprezintă o răutate. “Nu ştiu câţi şi-ar pune pielea-n băţ pentru 14.000 de euro”, precizează el.
De altfel, misiunea CTZ a avut şi pierderi tragice. În octombrie 2010, doi militari români, sublocotenent post-mortem Marius Florin Sfecheş şi sublocotenent post-mortem Cristian Petru Filipau, au murit în urma unui atac cu dispozitiv exploziv improvizat asupra vehiculului Humvee în care se aflau. Ei făceau parte din Batalionul 812 Manevră Şoimii Carpaţilor, care a luptat cot la cot cu clujenii, tot la Zabul.
Bucuroşi că pot să-şi petreacă sărbătorile împreună, militarii dejeni şi familiile lor s-au grăbit să ajungă acasă. Pândindu-şi părinţii printre sutele de ofiţeri care purtau uniforme de camuflaj specifice NATO, copiii au asistat nerăbdători să se termine formalităţile. “Ăla-i tati, al doilea din stânga!”, şuşoteau două fetiţe cu un aparat foto. La final, dorinţele combatanţilor s-au dovedit a fi cele mai simple: “Mamă, îmi faci nişte cartofi prăjiţi acasă?”, îşi încheie misiunea un subofiţer tânăr, cu arma pe umăr.
Sub comanda NATO
Misiunea Combine Team Zabul a reunit mai multe comandamente multinaţionale sub şefia americană, cu scopul de a securiza regiunea, a asigura sprijinul autorităţilor afgane pentru guvernare şi reconstrucţia zonei afectate de război. Din partea României, din CTZ au făcut parte Batalionul 811 Dragonii Transilvani de la Dej, Batalionul 812 Manevră Şoimii Carpaţilor şi Brigada 81 Mecanizată “General Grigore Bălan” din Bistriţa.
DISTRIBUIE
Comenteaza
