Sărbătoarea Iancului a adunat mii de oameni la Mărişel

Platoul de la Crucea Iancului a fost luat cu asalt duminică de mii şi mii de oameni care au participat la cinstirea moţilor care au apărat Munţii Apuseni acum mai bine de 160 de ani.

Organizatorii tradiţionalei serbări de la Crucea Iancului şi-au propus ca în anii următori evenimentul să ajungă cel mai important din zonă, mai mare chiar decât vestitul târg de la Găina. Manifestarea a luat deja proporţii, mulţi localnici nemaivăzând până acum atâtea maşini câte au fost parcate la poalele dealului. Evenimentul are loc în comuna clujeană Mărişel încă din 1850, iar participanţii îi aduc un omagiu lui Avram Iancu şi celor care au învins trupele maghiare trimise să oprească mişcarea revoluţionară din 1848.

 

De departe, mulţimea de oameni, comercianţi de furci, coase, unelte, dar şi  articole gonflabile, vată de zahăr, zmee şi hectare de haine şi încălţăminte second-hand, aducea a staţiune de pe litoralul românesc, mai ales că în mijloc trona un gigantic tobogan, colorat şi gonflabil.

 

“Nu am selectat comercianţii, pentru că în zona de munte nimeni nu este respins, toată lumea este primită cu braţele deschise”, a explicat Traian Mariş, edilul comunei Mărişel. La Crucea Iancului au fost depuse coroane în memoria eroilor zonei şi mulţi dintre participanţii la serbare au ţinut să se fotografieze în faţa monumentului. “Se păstrează cinstirea eroilor care au căzut pe câmpul de luptă pe platoul de la Fântânele pentru a păstra această palmă de pământ”, a explicat primarul.

 

Pentru ca serbarea să nu fie răpusă de criză, au pus de la mână oamenii cu stare din zonă. “Lumea este foarte nemulţumită de vremurile astea, dar moţii ştiu să rabde, să îndure momente grele, care sperăm, totuşi, să nu fie chiar aşa de lungi”, a apreciat Traian Mariş.

 

“Toţi moţii se adună aici, îşi cumpără coase, furci, greble şi îşi fac provizii. De mâine toată lumea merge la fân, i se mai spune şi Târgul Coasei de la Mărişel. Din anul următor sperăm să ajungă cea mai importantă serbare câmpenească din Cluj”, a conchis primarul. “Am cumpărat furci cu 50 de lei, pentru la fân şi otavă, ne ţin doi-trei ani. Cei care s-au ţinut harnici şi au început mai repede s-au ales numai cu pagubă, cu ploile astea”, a declarat Traian Rofu, din Măguri.

 

Pe scena amplasată între tarabe au cântat pentru moţi artişti populari din zonă, ansambluri folclorice, tarafuri şi chiar o fanfară militară. Au urcat pe scenă şi artişti de la Cluj, actori de la Teatrul Naţional care au recitat poezii patriotice. “în zona aceasta sunt specifice meşteşugurile, apoi sunt tarafurile şi obiceiurile de şezătoare şi hora, jocul în bătătura satului”, a precizat Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj.

“Toate se păstrează încă foarte bine, pentru că zona muntoasă este una conservatoare , spre deosebire de cele din jurul Clujului. Locul uliţei l-a luat asfaltul, locul păşunilor l-au luat parcurilor industriale. în jurul lor tradiţia se pierde, dar la munte se păstrează încă multă credinţă, că Dumnezeu poate fi îmbunat, poate fi convins să-şi aplece privirea asupra lor şi să le reverse bunăstare dacă respectă acele tradiţii şi ritualuri vechi”, a apreciat organizatorul.

 

Groza a subliniat, de asemenea, ambiţia ca serbarea de la Crucea Iancului să devină cea mai mare din zonă, mai ales că “cea de pe muntele Găina a suferit un oarecare regres din cauza vremii care rupe mereu drumurile şi face imposibilă urcarea pe munte”, potrivit directorului.

 

 “Vin cu mare drag în fiecare an aici, mai ales că o parte din rudele mele sunt de aici, din Mănăstireni. Cred că oamenii sunt mai aproape ca oricând de tradiţii pentru că aceste vremuri grele pe care le traversăm trebuie să ne facă mai solidari”, a apreciat Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

 

Balmoşul, la mare căutare

 

Nu au lipsit de la târg bunătăţile tradiţionale, balmoşul, sarmalele şi ţuica fiartă cu chimen - vestita crampă. Ni se dezvăluie reţeta balmoşului. “Se amestecă mălai cu făină albă şi smântână şi se fierbe până iese untura deasupra. în nici un caz nu se pune smântână de la magazin, numa’ cea de casă e bună”, ne-a dezvăluit reţeta Iuliana Mariş, una dintre bucătărese.

 

 Balmoşul se mănâncă fie cu pâine, fie cu salată de castraveţi cruzi sau muraţi, cu zahăr sau, în cea mai bună combinaţie, cu hribi. Bătrânii îşi amintesc de serbările din copilărie de la Crucea Iancului, diferite de cele de acum.

 

 “Era un singur spectacol şi două-trei şetre. Până în 1975 a fost întrerupt vreo 15 ani de comunişti. Nu era ordine publică şi mereu erau scandaluri şi bătăi între feciorii din Mărişel şi Măguri. E bine cum e acum, putem cumpăra de toate. N-am mai văzut niciodată atâta maşină”, a spus Alexandru Todea, în vârstă de 70 de ani, localnic din Mărişel.