Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. Ce calitate are apa care ne vine la robinet

Scandalul dejecţiilor din Tarniţa. Ce calitate are apa care ne vine la robinet
Am dorit să aflăm care este poziţia instituţiilor care au legătură directă cu apa potabilă a clujenilor, Administraţia Bazinală Someş-Tisa şi Compania de Apă Someş.

ZIUA de CLUJ a descoperit cum un proprietar de la Tarniţa îşi trimite dejecţiile în lac, cu ajutorul unei ţevi camuflate de vegetaţie. Vecinii sunt oripilaţi, iar o serie de turişti au decis să nu mai facă baie în lac după ce au văzut ce se întâmplă. Proprietar este vicepreşedintele Asociaţiei "Împreună pentru România Modernă", Titus Iunian. Luni, acesta recunoştea că există "rahaţi" în apa lacului şi că sunt lucruri urât mirositoare pe proprietatea sa, dar ameninţa cu trimiterea în judecată a jurnalistului care a scris despre ţeava cu dejecţii.

Articolul din ZIUA de CLUJ a creat o vie îngrijorare în rândul clujenilor, cărora la robinet le curge apă din Tarniţa. E clar, toţi suntem oripilaţi să aflăm că se scurg dejecţii în apa cu care ne spălăm copiii sau cu care gătim. Am dorit să aflăm care este poziţia instituţiilor care au legătură directă cu apa potabilă a clujenilor, Administraţia Bazinală Someş-Tisa şi Compania de Apă Someş. Acestea au aflat de situaţia de la Tarniţa, iar una dintre instituţii a şi trimis personal care să verifice ţeava lui Iunian.

„Facem investigaţii în zonă. Colegii noştri sunt deja acolo. Ne-am autosesizat în urma articolului din ZIUA de CLUJ", au declarat reprezentanţii Direcţiei Bazinale Someş-Tisa.

„Tarniţa nu este singura noastră sursă de apă, dar este sursa de bază. Avem surse de rezervă, complementare, lacul Gilău, lacul Someşul Cald şi sursa subterană Floreşti. Vorbesc de sistemul care alimentează cu apă localităţile de la Tarniţa la Cluj, Gilău, Floreşti, Vlaha, Săvădisla etc, Cluj-Napoca, Dej, Gherla şi localităţile rurale de o parte şi de alta.
Noi cumpărăm apă brută de la Hidrolectrica şi de la Apele Române. Avem un turn de captare destul de aproape de baraj, el e realizat în cadrul programului ISPA 2003-2009, program cu confinanţare europeană. Monitorizăm calitatea apei brute înainte de intrarea în staţia de tratare Gilău prin analize de laborator şi evident la staţia de tratare Gilău, după potabilizare, analizele se efectuează din oră în oră, 24 cu 7. În ceea ce priveşte calitatea apei, ne încadrăm perfect dintotdeauna în parametri stipulaţi de Legea Calităţii Apei, care este aliniată la normele europene. Ne înscriem chiar şi în această perioadă cu o marjă mare, niciun parametru nu se apropie de limita minimă sau maximă, la niciun element. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am selectat Tarniţa, este un lac de munte, cu fund stâncos şi un volum imens de apă. Asta nu înseamnă că cei care elimină dejecţii trebuie să o facă în continuare", a spus Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de Apă Someş.

ZIUA de CLUJ a făcut sesizări şi la Agenţia de Protecţie a Mediului Cluj, respectiv la Garda de Mediu şi a primit confirmarea că se vor face verificările necesare.

Citeşte şi: Nesimţire maximă. Un şmecher din Tarniţa şi-a făcut conductă de deversare a dejecţiilor în lacul din care beau apă clujenii

Scandalul dejecţiilor de la Tarniţa. Şi-a dorit inspecţie de la Mediu, o are. "Şi drenul e sancţionabil, iar amenzile sunt mari"

 

Comenteaza