Serbările câmpeneşti şi târgurile Clujului, atracţia turistică ignorată

Ignorate de orăşeni şi tratate cu indiferenţă de autorităţile locale, manifestările în aer liber din satele Clujului ar putea atrage turişti, dacă ar fi promovate cum se cuvine.

Dacă serbările şi târgurile ar fi cuprins într-un catalog complet, promovat cu un an înainte, dacă am avea drumuri bune şi iniţiativă, Clujul ar putea fi vizitat de mult mai mulţi turişti străini, spun specialiştii.

Târguri de ţară, între care cel mai faimos e cel al Coaselor de al Negreni, serbări câmpeneşti organizate în onoarea unor sfinţi din calendar, puzderia de "fiii satului", tabere de diverse meşteşuguri au afişe pe toate gardurile pe tot parcursul verii în judeţul Cluj. Primul târg menţionat marchează începutul "sezonului" la cosit şi are ca atracţie tarabele cu lucruri noi, haine, încălţări, oale sau unelte. Orăşenii sunt atraşi însă mai ales de partea de anticariat şi vechituri iar popularitatea de care s bucură în rândul turiştilor din Occident a săltat puţin preţurile, considerabil mai mari decât "pe Oser". Are loc în ultimul weekend din iunie şi se mai numeşte şi "Târgul de vară de al Negreni", pentru că ediţia din octombrie a evenimentului este mult mai populară.

La o aruncătură de băţ, mai precis la Sâncraiu, are loc între 29 iulie şi 5 august Tabăra Internaţională de Dansuri populare. Aici pot fi învăţate melodii şi dansuri maghiare, specifice Ţinutului Călata. Iau parte tineri din toată Europa, Canada sau SUA. Zilele Satului Sâncraiu au loc între 18 şi 19 august. Sâmbătă au loc programe pentru copii: concurs de desen pe asfalt, concurs pe biciclete, tenis de masă, handbal sau fotbal. Duminică dimineaţa are loc o slujbă religioasă la biserica reformată, urmată de depunerea de coroane la statuia poetului Ady Endre. După masă, pe scena montată pe terenul de fotbal al şcolii se desfăşoară diferite programe distractive cu participarea diferitelor grupuri de dansuri populare, artişti amatori şi profesionişti din ţară şi din străinăinătate, iar seara are loc un concert cu participarea mai multori formaţii. "După concert urmează un „bal pe stradă", care este întrerupt la ora 12 de jocul de artificii, uluind locuitorii satului", se arată pe site-ul asociaţiei de pensiuni din zonă. Mai sunt serbarea Sfântului Ştefan, din 20 august, Festivalul "Zilele Sicului", Ziua Sfântului Bertalan tot la Sic, în 24 august, comemorarea lui Horea al Beliş, Ziua de Sfânta Ilona în satul Macău şi multe altele.

Cea mai importantă serbare de peste vară este, însă, cea de la Crucea Inacului, de la Mărişel, desfăşurată în weekendul trecut, potrivit lui Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj (CJCPCTC). Până în 15 august este postul Sfintei Marii şi nu mai sunt sărbători şi apoi urmează marele pelerinaj la Nicula, de Sfântă Mărie Mare. După această dată au loc câte 2-3 evenimente în fiecare duminică din seria "fiii satului". Programul cuprinde apoi Festivalul Jocului de pe Câmpie de la Mociu, Festivalul Interjudeţean "Hora Satului" la Frata şi multe altele. Pentru ca turiştii să vină la aceste manifestări este nevoie de "drumuri şi condiţii", potrivit directorului clujean. "Degeaba îi spui omului că ai o biserică frumoasă dacă nu are cine să i-o deschidă. Cei mai mulţi vin cu autocare, iar noi nici la Cluj nu avem parcări pentru ele. O dată ajunşi nu au unde să meragă la o toaletă şi nici unde să ia o masă tradiţională", spune Tiberiu Groza.

"La noi vin mai ales turişti în vârstă, care au diverse probleme. Nu se face să îi trimiţi la WC în pădure, la vecini, sau Doamne-fereşte!, la şcoală unde avut toalete turceşti ori unele în care pot să cadă", a adăugat acesta. Cei care iau parte la asemenea manifestări sunt de obicei oameni din vecinătate sau tot din România, obişnuiţie cu serviciile proaste de la manifestrile în aer liber. "La Crucea Iancului ai 10.000 de participanţi dar îi trimiţi al WC în pădure, nu le dai mâncare în condiţii igienice şi cu asta ai făcut praf serbarea", a mai spus Groza. El a mai povestit despre o vizită recentă a unor turişti maghiar şi italieni la Vălul Miresei care au fost nevoiţi să coboare din autocar şi să meargă 5 km pe jos. Soluţia ar fi elaborarea unei strategii pe termen lung în cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, parteneriat cu autorităţile locale pentru asigurarea unor drumuri şi servicii decente, precum şi accesarea de către CJ a unor fonduri europene în acest sens "că, slavă domnului, sunt 30 de miliarde de euro care aşteaptă asta".

"Cu siguranţă, promovarea turismului e o prioritate în activitatea Consiliului Judeţean, a fost mereu şi va mai fi. Multe din cerinţe însă depăşesc atribuţiile isntituţiei noastere. Mai sunt şi multe organizaţii non-guvernamentale şi alte structuri care au turismul în profilul de activitate", a precizat Alin Iuga, reprezentant al CJ Cluj.

"Din câte ştiu eu, sunt turişti la manifestările rurale din timpul verii, însă doar din zonă", a precizat Martin Bikfalvi, reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) în Cluj, şi preşedinte al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean. "Cu siguranţă avem obiective, tradiţii şi serbări care ar atrage turişti străini, însă nu e destul. Toate evenimentele, cu artişti şi toate detaliile, ar trebui să fie strânse într-un calendar care să fie promovat cu un an înainte. Apoi, mai este mult de lucru la drumuri şi servicii", a explicat specialistul. Agenţiile turistice ar putea organiza excursii la asemenea serbări în condiţiile în care turisştii ar ştii foarte bine la ce se duc, cine cântă, la ce obiceiuri vor participa, ce vor vizita în zonă şi, mai ales, că vor avea condiţii de cazare şi masă. Bikfalvi a dat ca exemplu o serbare care are loc la începutul lui septembrie în Ungaria, la Hajduszoboszlo. "E muzică, concerte, mâncare şi băutură ca la noi, dar şi vizite la obiective culturale, popasuri la bpile termaleşi altele. Culmea, merg mulţi români acolo. E important să nu te gândeşti doar la localnici când organizezi aşa ceva", a mai spus acesta.

Etnografii, deschişi să facă promovare

Muzeul Etnografic al Transilvaniei nu este implicat momentan în organizarea vreunui eveniment de acest fel. „Cred că turiştii ar putea fi atraşi să vină să ia parte la sărbătorile noastre de la sate printr-o promovare mai bună. Noi suntem foarte deschişi la colaborare cu aceşti organizatori, pentru ca să îi ajutăm la mediatizarea lor", a declarat Tudor Sălăgean, directorul istituţiei. Ca o noutate, se poatră discuţii pentru prelungirea programului la Secţia în Aer Liber „Romulus Vuia" a instituţiei. Muzeul Staului din Hoia va putrea fi vizitat începând din 1 august până la ora 20.