Speranţe pentru absolvenţii de medicină

Chiar dacă nu au trecut examenul de rezidenţiat, cei care au absolvit cursurile de medicină vor putea profesa în cazul în care se va aproba un proiect de lege prin care ar primi competenţe limitate de practică.

Pentru ca absolvenţii facultăţilor de medicină să poată fi încadraţi în unităţi medicale, Ministerul Sănătăţii a înaintat pe site-ul oficial spre dezbatere publică proiectul de Ordonanţă de modificare şi completare a Ordonanţei nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului. Măsurile îi vizează pe cei care au absolvit începând cu anul 2005.

De asemenea, din cel de-al treilea an de pregătire în specialitate, rezidenţii vor putea fi incluşi în afara programului de lucru în linii de gardă (altele decât linia I), iar din anul IV vor putea trece în linia I de gardă, supravegheaţi de medicii de gardă desemnaţi de şefii de secţie ai unităţilor medicale.

Măsura este salutată de reprezentanţi ai şcolii medicale clujene care speră că va fi un prim pas în motivarea tinerelor cadre medicale de a nu mai pleca în străinătate. “Eu personal cred că ar fi o măsură foarte bună”, a declarat Marius Bojiţă, preşedintele Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Iuliu Haţieganu. “E normal să fie aşa în condiţiile în care cei care finalizează studii în alte ramuri medicale au dreptul de a profesa imediat după ce absolvă”, este de părere Bojiţă. Felul în care este reglementat în prezent statutul rezidenţilor se datorează unei măsuri luate în 2005. “La vremea aceea s-a considerat că absolvenţii pot să îşi obţină specializarea după trei ani, printr-un ordin de ministru, dar nu s-a specificat cum să se facă asta. Proiectul ar repara deficienţa de atunci şi ar fi un lucru bun şi pentru spitale, mai ales la ţară”, a precizat preşedintele UMF.

În prezent, cei care nu “trec” rezidenţiatul au opţiuni restrânse de a lucra în domeniul în care s-au pregătit. “Tot ce pot face este să se angajeze la companii farmaceutice ca reprezentanţi medicali şi, practic, să prezinte pe la medici şi comercianţi produse pentru vânzare”, a explicat Radu Elisei, rezident în anul II la Chirurgie. Măsura a făcut parte ani de zile din revendicările organizaţiilor studenţeşti de profil. “După şase ani de medicină nu ai dreptul să faci nici măcar o injecţie şi apoi nu eşti plătit cum ar trebui, pentru că nu tu ai responsabilitate, ci medicul care te coordonează”, s-a plâns rezidentul. Pentru munca de 12-14 ore zilnic în spital, plus orele de gardă, Elisei primeşte lunar 761 de lei. “Eram cinci rezidenţi la început în grupa mea. Doi pleacă în curând în străinătate şi toţi cei care am mai rămas avem certificatele de conformitate aprobate, vom pleca şi noi în curând”, a mărturisit tânărul.

“Aprobarea proiectului ar fi bună pentru aceşti absolvenţi şi ne-ar da o mână de ajutor şi nouă, celor din spitale”, a apreciat Sanda Patrichi, managerul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj. “Pentru ei ar fi bine pentru că vor dobândi cunoştinţe practice asemeni celor pe care le oferea stagiatura de pe vremuri, la patul bolnavului, implicat în actul medical. Pentru noi ar fi bine pentru că ne-am pregăti nişte oameni calificaţi şi poate-i facem să se răzgândească, să nu mai plece în afara ţării. Acum nu simţim chiar aşa tare risipa de capacitate intelectuală, însă peste câţiva ani va fi crunt, vom rămâne în sistem câţiva oameni în prag de pensionare”, a atras atenţia managerul de la Recuperare.

Părerile sunt împărţite

Pentru alţi tineri implicaţi în această situaţie, măsura nu este una pozitivă. “N-ar avea nici un rost să dai drept de practică unor incompetenţi. Examenul de rezidenţiat este subiectiv, poate, însă creează totuşi un filtru. Am avut colegi care nu ştiu să facă măcar o injecţie şi, cu siguranţă, nu ar fi utili medicilor, mai bine îşi iau un asistent”, a declarat T. P., rezident în anul I la Cardiologie. “Guvernanţii vor să ia o măsură populară, să se vadă că îi ajută pe medicinişti, dar nu se rezolvă nimic aşa”, a mai spus tânărul.