Studiu american la Cluj: Cum se schimbă clima Transilvaniei

Profesorul David Weindorf de la Louisiana State University ia parte în cadrul USAMV Cluj la un program care monitorizează, în premieră, regimul termic al solurilor din Câmpia Transilvaniei.

Americanul îi învaţă pe studenţi cum să folosească tehnici noi, este încântat de Cluj, dar şi dezamăgit de câteva realităţi tipic româneşti.

Cum aţi ajuns în România?
În 2006 m-am împrietenit cu Horea Cacovean de la OSPA (Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice) Cluj la un simpozion în Germania, după care m-a chemat în România. Mi-au plăcut mult oamenii, cultura de aici. La întâlnirea iniţială am fost pe teren, în Câmpia Transilvaniei, unde au avut loc discuţii despre soluri. Am întrebat care e regimul temperaturii solurilor şi nu am primit un răspuns. Aşa s-au pus bazele proiectului "Monitorizarea regimului termic al solurilor din Câmpia Transilvaniei".

Ar trebui să ne aşteptăm la schimbări climatice?
Personal, cred că încălzirea globală este reală. Am fost în Alaska şi am văzut cum se topesc gheţarii. Dar nu trebuie să luăm asta în cel mai rău mod. Putem folosi pentru agricultură terenurile din zonele care erau până acum prea reci pentru asta. Cred că este important ca fiecare din noi să facă tot ce îi stă în putinţă să reducă impactul poluării. În timp ce sunt aici vreau să le arăt şi copiilor mei că pot să facă ceva şi prin simplu fapt că în Europa oamenii conduc maşini mici pentru a economisi combustibil şi a polua mai puţin.

Aţi observat o atitudine eco în România?
E o întrebare dificilă. În unele locuri am văzut asta, în altele, nu. Am fost recent la Gârda, iar de-a lungul Arieşului era plin de gunoi. Am văzut oameni care încearcă să susţină şi mediul, dar şi oameni care făceau case şi garduri din lemn fără să reîmpădurească pădurea. Cred că e o lipsă de educaţie. Ar trebui ca măcar copiii să ştie că peste 30-40 de ani trebuie să mai avem pădure.

Ce rezultate aşteptaţi de la proiect?
Vom avea o evoluţie a temperaturii solurilor în Câmpia Transilvaniei şi vom afla diferenţele între partea de sud şi cea de nord. Vom face apoi recomandări pentru fermieri. Depinde mult şi de cât îşi doresc ei să le aplice. În SUA avem un serviciu alcătuit din profesori care aplică în ferme ceea ce cercetează. Schimbarea nu e foarte confortabilă, dar cei care o acceptă vor avea numai de câştigat şi vor duce ţara înainte. Populaţia creşte, nevoia de hrană este tot mai mare. În România se munceşte mult în agricultură, dar ineficient.

Ce aduce nou experienţa din SUA?
Cred că americanii vin cu tehnologii noi, nu neapărat că românii nu le-ar avea, dar nu sunt la fel de des utilizate ca la noi. Programul pe care îl predau la cursuri e o premieră în România Managementul GIS (Global Informational System), dar la facultatea unde predau în America e ceva foarte comun. Cred în aceste tehnologii, cred că vor fi mai des utilizate şi că România va ajunge la un alt nivel.

Vă place la Cluj?
Foarte mult. Am venit aici cu familia, cu cei doi copii ai mei. Am vizitat Grădina Botanică, Parcul Central, stadionul, Salina Turda, Munţii Apuseni, mai exact Gârda, care este şi locul meu preferat din România. România are un potenţial imens de dezvoltare, e pregătită să treacă la un alt nivel, începe să se dezvolte infrastructura, s-au dezvoltat aeroporturi, se construiesc noi autostrăzi. E foarte important să spun că muncesc alături de nişte prieteni sinceri. Oamenii sunt prietenoşi, luăm cina împreună, copiii se joacă împreună. Am întâlnit mulţi străini, din China, din India, care au afaceri aici.

Cum vi se pare mâncarea, muzica de aici?
Sunt un fan al cărnii. Mai puţin micii, în schimb ador pieptul de pui, grătarul. Muzica populară e minunată, ca şi costumele. Am văzut că aici se ascultă muzică electronică, tehno, aproape exclusiv. În SUA e o plajă mai largă, se mai poate auzi şi altceva: hip hop, country.

Ce nu vă place aici?
În general, în România e prea multă birocraţie, e foarte greu să faci ceva oficial, oriunde mergi ai nevoie de o ştampilă aici, o ştampilă dincolo şi ia mult timp.

Risc de deşertificare

David Weindorf se află la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj cu o bursă Fullbright de cinci luni. În cadrul proiectului la care lucrează, coordonat de Teodor Rusu de la USAMV, vor fi realizate şi două lucrări de doctorat pe această temă, una în SUA şi una la Cluj. Regimul termic şi hidric al zonei va fi stabilit, în premieră, în România prin instalarea a 20 de microstaţii HOBO pentru monitorizarea pedoclimatică a Câmpiei Transilvaniei în localităţi din Cluj, Bistriţa şi Mureş. "Vrem să aflăm ce se întâmplă, dacă se răceşte sau se încălzeşte clima din Transilvania, ce se întâmplă cu solurile, susceptibilitatea la eroziune. Unele locuri prezintă fenomene de secetă şi, dacă nu sunt combătute, există riscul de deşertificare", a precizat Rusu.