“Tatăl moţilor”, scos la lumină după 60 de ani

Operaţiunea va fi executată de o echipă specializată în astfel de acţiuni, coordonată de arheologul Gheorghe Petrov, expert al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, din care mai fac parte Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud, şi Horaţiu Groza, arheolog specialist la Muzeul de Istorie din Turda. Acţiunea va fi supravegheată de istoricul Marius Oprea, specialist în istoria Securităţii. Săpăturile vor avea loc astăzi şi mâine în Răchiţele, comuna Mărgău.

Grupul de partizani cunoscut sub numele de “Teodor Şuşman” reprezintă unul dintre cele mai importante repere ale rezistenţei anticomuniste româneşti. Teodor Şuşman senior, liderul grupului, a deţinut în numeroase rânduri funcţia de primar al comunei Răchiţele.

 El s-a manifestat de la început ca opozant al regimului comunist şi a refuzat intrarea în PCR. Familia Şuşman a fost una dintre cele mai înstărite familii din zona Huedinului. “Teodor Şuşman a fost, într-adevăr, un om mare. I se zicea Tatăl Munţilor şi Tatăl Moţilor. Pentru că numai Şuşman bătrânul a câştigat drepturile moţilor. A bătut cu pumnul în masa regelui pentru a căpăta drepturile moţilor: să exploateze pădurile şi să aibă libertatea să pască marginile drumurilor când plecau cu carele prin ţară până spre Dobrogea”, relevă o mărturie despre Şuşman.

Personajul istoric este şi controversat întrucât a fost implicat în două acţiuni de răzbunare ale partizanilor împotriva sătenilor care au trecut de partea comuniştilor. Şuşman a fost surprins pe când dormea în munţi şi executat. Arhivele Securităţii menţionează însă că s-ar fi împuşcat singur, în tâmpla dreaptă, ca să nu fie prins viu. Cei doi fii ai săi, mai mari, membri în grupul de partizani, au fost arşi de vii într-o şură din localitatea Traniş. Rudele premierului Emil Boc, care locuiesc în Răchiţele, sunt printre principalii contestatari ai lui Teodor Şuşman.