Tehnologiile care vor revoluţiona energetica lumii progresează la Cluj

Deşi nu sunt luaţi în seamă de industria din România, o echipă de cercetători de la UTCN lucrează de mai bine de 10 ani la dezvoltarea tehnologiilor supraconductoare.

Clujenii au făcut studii avansate şi au adus chiar inovaţii în domeniul care va revoluţiona energia la nivel mondial. În echipa profesorului Traian Petrişor s-au format cercetători recunoscuţi în cele mai mari centre de profil din Europa şi din lume, însă acesta este îngrijorat de modul deplorabil în care se prezintă studenţii în ultimii ani.

Domeniul este studiat de către cercetătorii clujeni într-un laborator în cadrul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Materialelor a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN)de aproximativ 12 ani. “Este acceptată ideea că secolul XXI adevărata revoluţie tehnologică în domeniul generării, transportului şi consumului energiei o vor constitui tehnologiile supraconductoare”, precizează Traian Petrişor, responsabilul Centrului de Supraconductibilitate, Magnetism şi Spintronică (CSMS). Starea supraconductoroare este “o stare a materiei în care practic avem rezistenţă zero”, după cum explică acesta. Aplicaţiile sunt în transportul, generarea şi chiar în consumul de energie. “La fel, tehnologiiile supraconductoare sunt utilizate pe scară largă pentru generarea de câmpuri magnetice înalte. Magnetul de la tomografia RMN este un magnet supraconductor”, adaugă profesorul.

Traian Petrişor a început să studieze acest domeniu încă din 1988, la un an după ce a fost inventat. Următorul pas a fost plecarea la un stagiu de cercetare în Italia, la ENEA, unul din cele mai importante centre de supraconductibilitate din Europa, unde a stat şase ani. În 2002, la întoarcere, profesorul clujean a înfiinţat un labor specializat în supraconductori de temperatură înaltă, mai exact în fabricarea de cabluri supraconductoare la UTCN.

Echipa Centrului are în prezent 14 membri şi au derulat în toţi aceşti ani contracte cu Comunitatea Europeană, în cadrul Programului European de Fuziune Nucleară. Modest, profesorul spune că “nu este chiar aşa senzaţional ceea ce facem, nu e ceva pentru care lumea să cadă în genunchi în faţa noastră”, însă admite că echipa sa a ajuns să aibă greutate în mediile internaţionale de specialitate. Clujenii colaborează cu laboratoare de prestigiu de pe tot continentul, inclusiv cu cele care iau parte la crearea primului reactor de fuziune nucleară care va fi inaugurat la Cadarache, în Franţa, în 2018. “Este inutil să prezint pe larg importanţa fuziunii nucleare în contextul pierderii energetice actuale. Practic, ar fi aproape singura alternativă curată pentru generarea energiei”, apreciază Traian Petrişor. Clujenii mai au în portofoliu realizări cum ar fi cele din zona metodelor chimice de depunere epitaxială a filmelor oxidice pe cablurile supraconductoare, precum şi un un brevet internaţional de invenţie pentru un procedeu care implică descărcarea de substraturi metalice.

România la ora actuală, din punct de vedere tehnologic este “cam zero”, crede cercetătorul. “La noi pratic nu se mai produce tehnologie. Noi lucrăm la un nivel destul de ridicat, comparabil cu ceea ce se întâmplă în alte centre din lume, însă industria noastră nu e pregătită să le preia şi atunci putem doar să lucrăm pentru cei de afară are vor să să folosească această tehnologie”, spune acesta.

Energia electrică a omenirii în viitorul apropiat se va baza numai pe producerea prin fuziune şi tehnologii supracoductoare în consum şi transport, crede profesorul clujean. Supraconductorii anulează pierderile de 7% de energie ale cablurilor actuale. “Cred că cei care lucrează în energia produsă de petrol sau cărbune îşi vor pierde obiectul muncii în curând, fiindcă combustibilii fosili se epuizează. În mod sigur, producătorii de cablu de cupru nu vor ceva uşor în faţa acestor tehnologii dar, până la urmă vor fi forţaţi”, este convins Traian Petrişor.

Studenţii de azi, o deziluzie

Traian Petrişor se arată dezamăgit de noile generaţii de studenţi “ Bibliotecile sunt goale. Pe vremea noastră, la BCU era mereu plin. La ora actuală, nivelul de activitate intelectuală este foarte redus şi asta degenerează. Studenţii de azi nu se pot concentra mai mult de 10 minute la cursuri”, mărturiseşte profesorul. Lucrările pe care le corectează în sesiune sunt “execrabile”. “ Studenţii nu cunosc limba română şi nu pot aşeza în pagină ceea vor să scrie. E ca şi cum aş dezlega un puzzle când le descifrez. Trăim într-o societate care are modele de tip Mutu, de tip Becali şi nu vreau să intru în politică ... Nu le poţi cere tinerilor prea mult în aceste condiţii”, apreciază cercetătorul.