TEROARE LA BRUXELLES. Opinie neaşteptată a unui specialist de la Cluj: Vina nu este doar a teroriştilor. Noi agravăm lucrurile

Un specialist în pacea mondială cosmopolit, care a ales să locuiască la Cluj, a comentat atentatele de la Bruxelles şi a venit cu soluţiile sale pentru tenisul răzbunărilor dintre Europa şi Statele Unite, pe de o parte, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, de cealaltă.

Atentatele de la Bruxelles au înfuriat Europa, care se gândeşte nu doar cum să se apere, ci şi cum să se răzbune pentru morţii şi răniţii de marţi. De la departamentul de operațiuni de pace din cadrul PATRIR (Peace Action Training and Research Institute of Romania) lucrurile se văd altfel. Norvegianul Kai Brand-Jacobsen, care locuieşte la Cluj şi conduce departamentul de pace al PATRIR, crede că vocabularul Europei ar trebui să nu conţină cuvinte precum „răzbunare" sau „contraatac".

„După atacurile de la Paris (unde 140 de oameni au fost ucişi n.r.), aviaţia franceză a atacat oraşul sirian Raqqa, omorând 129 de persoane, inclusiv civili şi copii. A doua zi, luptătorii de la ISIS au făcut fotografii cu victimele din şcoli - erau aceleaşi scene ca la Paris. În ambele situaţii s-au folosit morţii pentru a mobiliza lumea să accepte crimele împotriva atacatorilor. Guvernele occidentale şi cele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord au eşuat. Politicile şi măsurile lor au dat faliment - au făcut lucrurile să meargă mai rău, nu le-au rezolvat. Au susţinut că se confruntă cu o boală, dar în loc să o trateze, au agravat-o şi au devenit un simptom al acestei boli", a declarat Kai, pentru ZIUA de CLUJ.

Norvegianul născut în Canada, care şi-a făcut din adolescenţă un obiectiv din a lupta pentru pacea mondială, a explicat şi care sunt măsurile pe care le-ar lua el, pe care lumea ar trebui să le adopte, pentru oprirea acestui tenis al răzbunării.

„Cum ar trebui Europa să răspundă, în opinia mea:
1. Demonstraţii masive în Europa, ale cetăţenilor, artiştilor, studenţilor, persoanelor din toate categoriile pentru solidaritate, pentru a respecta viaţa oamenilor - în Bruxelles, în Mosul, în Siria, în Paris - şi împotriva tuturor violenţelor/crimelor.
2. Guvernele europene să îşi revizuiască politicile astfel încât să se adreseze cauzelor profunde, promotorilor şi dinamicii războiului şi violenţelor. Şi această politică poate avea succes, aşa cum au altele.
3. Să susţină măsurile Belgiei de a interzice vânzarea de arme în Arabia Saudită şi alte state din regiune, acele state care folosesc armamentul împotriva civililor şi să alimenteze cu război ţările vecine. Asta ar trebui să devină o măsură valabilă pentru întreaga Uniune Europeană.
4. Să dezvolte şi să îmbunătăţească un mecanism pentru sprijin direct al oamenilor şi comunităţilor, bazat pe măsuri de construcţie a păcii şi stoparea violenţei terestre în Irak şi Siria. Nu e un răspuns complet, este partea critică a lui şi în acest moment tema nu are aproape niciun suport.
5. Să fie folosită aproape întreaga suflare a diplomaţiilor, forţele politice şi economice, pentru a opri pe cale diplomatică războaiele din Siria, Irak, Libia şi Yemen - procedurile formale de până acum s-au făcut cu multe greşeli şi este nevoie de mai mult sprijin şi îmbunătăţiri.
6. Pentru mass-media, să dea mesaje ale liderilor religioşi şi politici care să ajute la vindecarea comunităţilor şi la înţelegere, să promoveze empatia şi unitatea, mai degrabă decât să alimenteze în continuare tensiunile şi polarizarea.
7. Să fie organizat un eveniment comun care să reunească oameni de toate credinţele şi mediile, lideri religioşi şi ai tuturor comunităţilor în cele două teatre ale atentatelor din Belgia pentru a plânge împreună victimele - ei erau fiinţe umane, nu contează religia, credinţa sau categoria.
8. Introducerea educaţiei pentru pace în şcoli din Europa şi, în sens mai larg, îmbunătăţirea capacitatea noastră de a preveni şi a face faţă mai eficient unor astfel de situaţii", a enumerat norvegianul.

Kai Brand-Jacobsen are 37 de ani şi conduce la Cluj departamentul de operațiuni de pace din cadrul PATRIR (Peace Action Training and Research Institute of Romania), una din unitățile de bază din lume pentru asigurarea de suport direct, personalizat, în mediere și procese de pace. Este de asemenea director al proiectului "Nineveh Paths to Peace", sprijinit de ONU (Nineveh, Irak, este una dintre zonele cele mai afectate de violenţele ISIS). El este norvegian, dar s-a născut în Canada şi a făcut şcoală în Statele Unite, Austria, Canada şi Suedia, urmându-şi tatăl, un profesor renumit. Are triplă cetăţenie, norvegiană, canadiană şi britanică, dar spune că are o inimă de român. A ales să locuiască la Cluj după ce a cunoscut-o pe Denisa, acum 18 ani. Aici i s-au născut cei doi băieţei gemeni, Carl Gustav şi Aaron Emanoil, care au împlinit doi ani la început de 2016.

Citeşte şi: STORY. Omul care aduce pacea. Clujul e capitală mondială şi datorită lui

DECLARAŢIE
„Mi-am petrecut o mare parte a zilei de ieri adresându-mă liderilor coaliţei conduse de Statele Unite, care a bombardat masiv Mosul, un oraş cu peste 1,5 milioane de locuitori, şi ucigând cel puţin 25 de civili, poate chiar mai mulţi. Trebuie să cunoaștem și conștientizăm profund că ceea ce facem, acțiunile și răspunsurile noastre, constituie escaladarea și agravarea situației, nu rezolvarea sa"
Kai Brand-Kacobsen, director al departamentului de operațiuni de pace din cadrul PATRIR

Pentru cunoscătorii de limba engleză, găsiţi aici două comentarii pe Facebook ale lui Kai Brand-Jacobsen, postate după atentatele de la Bruxelles de marţi.

Brussels Explosion: We can do this. Not alone, but together

Of Mosul and Brussels