Uioreanu primeşte daune 5.000 de euro pentru condiţiile grele din arest

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, care ispăşeste o pedeapsă de peste 6 ani pentru corupţie, trebuie să primească 5.000 de euro daune morale din partea Statului Român şi a unor instituţii ale MAI pentru încălcarea unor dispoziţii ale CEDO. Decizia nu e definitivă.

Potrivit unei decizii emise miercuri de Judecătoria Cluj-Napoca, care a fost postată pe site-ul instituţiei, în cazul lui Horea Uioreanu au fost încălcate dispoziţiile articolelor 3 şi 8 CEDO.

„Obligă pârâţii Statul Român, Ministerul de Interne, IGPR şi IPJ Cluj, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 2.700 euro (echivalentul în lei la data plăţii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 3 CEDO. Obligă aceeaşi pârâţi, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 1.800 euro (echivalentul în lei la data plăţii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 8 CEDO. Obligă pârâţii Statul Român, MAI, IGPR şi Direcţia Generală de Poliţie Bucureşti, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 300 euro (echivalentul în lei la data plăţii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 3 CEDO. Obligă aceeaşi pârâţi, în solidar, la plata către reclamant a sumei de 200 euro (echivalentul în lei la data plăţii), reprezentând contravaloarea prejudiciului moral cauzat ca urmare a încălcării dispoziţiilor art. 8 CEDO. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare”, se arată în documentul citat.

De asemenea, prin decizia instanţei, pârâţii sunt obligaţi, în solidar, la plata către Horea Uioreanu a cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.213,13 lei, reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocaţial.

Articolul 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului arată că „nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”, în timp ce articolul 8 stabileşte că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale”.

„Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acesta este prevăzut de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară pentru
securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi a libertăţilor altora”, se mai arată în articolul 8 al Convenţiei.

Surse judiciare au declarat corespondentului MEDIAFAX că Horea Uioreanu a reclamat în instanţă condiţiile din arestul preventiv din cadrul IPJ Cluj şi al Direcţiei Generale de Poliţie Bucureşti.

 
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Cluj în 31 ianuarie 2018 la o pedeapsă de 6 ani şi 4 luni de închisoare pentru pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani.

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi oamenii de afaceri Ioan Bene, la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, la 3 ani de închisoare. Dacă Pogăcean îşi ispăşeşte pedeapsa în închisoare, Ioan Bene a fugit în Italia unde execută pedeapsa conform sistemului de justiţie italian, care înseamnă mai mult un control judiciar.

Horea Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 28 mai 2014 pentru cinci infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, şi, ulterior, arestat preventiv pe 29 de zile, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.

Cei trei s-au aflat din 30 martie 2015 sub control judiciar.