UNJR şi AMR Cluj cer CSM amânarea soluţionării cererilor magistraţilor implicaţi în fapte de corupţie
UNJR şi AMR - filiala Cluj susţin propunerea de modificare a legii formulată de preşedintele Consiliul Superior al Magistraturii, privind eliminarea pensiei de serviciu în cazul magistraţilor condamnaţi pentru infracţiuni de corupţie sau sancţionaţi pentru abateri disciplinare de natura a atrage excluderea din magistratura.
De altfel, preocupări în acest sens au existat în sistem. UNJR a propus - în cadrul dezbaterilor de la CSM pe marginea proiectului de lege privind răspunderea magistraţilor - o sancţiune similară.
În acelaşi scop, proiectul de lege propus de Ministerul Justiţiei, în forma trimisă spre avizare CSM, prevede suspendarea soluţionării cererii de pensionare până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.
Până în momentul în care aceaste propuneri se va regăsi într-o lege intrată în vigoare, UNJR solicită CSM amânarea soluţionării cererilor de pensionare formulate de magistraţi cercetaţi penal pentru fapte de corupţie, până la finalizarea acestora, potrivit unui comunicat al uniunii.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a declarat, luni, la TVR că una din cele două judecătoare de la instanţa supremă puse sub acuzare pentru fapte de corupţie şi-a înaintat cererea de pensionare, de altfel 12 magistraţi acuzaţi au cerut retragerea din magistratură.
Surse din magistratură susțin că judecătoarea Iuliana Pușoiu și-a înaintat cererea de pensionare, Consiliul Superior al Magistraturii urmând să ia act de acestă cerere.
Şi Gabriela Bârsan a declarat presei că se gândeşte dacă va cere să fie pensionată.
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a propus plenului CSM, ca judecătorii sau procurorii condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie sau în legătură cu serviciul ori cei excluşi din magistratură să nu mai beneficieze de pensia de serviciu.
Plenul CSM a decis, marţi, ca propunerea judecătorului Dumbravă să fie discutată, în prealabil, de două comisii de specialitate ale Consiliului, aşteptateă să dea un aviz, apoi să fie luată în discuţia membrilor.
Propunerea judecătorului Horaţius Dumbravă, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, de modificare a dispoziţiilor Legii 303/2004, este în sensul ca magistraţii condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de serviciu sau in legătură cu serviciul, o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie savârşită cu intenţie, precum şi magistraţii sancţionaţi irevocabil cu excluderea din magistratură să nu mai beneficieze de pensia de servicu stabilită de prevederile Legii 303/2004, urmând ca pensia de serviciu, încasată până la condamnarea definitivă sau rămânerea irevocabilă a sancţiunii disciplinare de excludere din magistratură, să fie recuperată.
În calitate de preşedinte al CSM, Horaţius Dumbravă propune modificarea unor dispoziţii ale Legilor 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea CSM.
"Plenul CSM s-a comportat responsabil şi în limitele sale constituţionale atunci când a avizat pozitiv, însă condiţionat, proiectul de lege înaintat ca atare de Ministerul Justiţiei privind răspunderea disciplinară şi inspecţia judiciară - observaţiile făcute de CSM sunt tocmai în direcţia de a face sistemul de justiţie mai eficient printr-o responsabilitate adecvată, dar şi ca aceste posibile modificări să poată fi implementate în acord şi cu dispoziţiile constituţionale.
Realităţile, însă, cu care se confruntă sistemul de justiţie sunt mult mai complexe şi cer luarea de măsuri adecvate, respectiv modificări legislative care să răspundă acestor provocări", explică Dumbravă.
CSM, ca şi autoritate constituţională judecătorească, are ca obiectiv principal garantarea independenţei justiţiei. "Aceasta înseamnă, concis vorbind, apărarea drepturilor, ca şi a independenţei şi imparţialităţii concrete a magistraţilor - or', în cazul din urmă, apărarea independenţei magistraţilor înseamnă, ca şi obligaţie corelativă dacă vreţi văzută ca întărire a independenţei acestora şi nu de diminuare a ei, şi o responsabilitate pe măsură, care să fie în aşa fel obiectivată încât să nu aducă atingere independenţei justiţiei, ci să o întărească", mai spune şeful Consiliului.
În acest sens, arată sursa citată, în ultima vreme, câţiva magistraţi au fost condamnaţi penal pentru fapte de corupţie în legătură directă cu activitatea jurisdicţională - aceştia, deşi condamnaţi definitiv penal, beneficiază de pensii de magistraţi, deşi infracţiunile comise de aceştia au la bază tocmai vicierea actului de justiţie ca atribuţie esenţială a activităţii de justiţie.
De asemenea, multe acţiuni disciplinare nu au putut fi finalizate pentru că intempestiv astfel de magistraţi au solicitat ieşirea la pensie.
"În astfel de cazuri, nu este just ca marea majoritatea a judecătorilor şi procurorilor, oneşti şi corecţi, să sufere ca imagine publică, dar şi să le fie pus sub semnul întrebării actul jurisdicţional datorită unor acţiuni în afara legii a unor colegi a lor, cu atât mai mult cu cât aceşti colegi sunt în număr foarte mic. Pe de altă parte, demnitatea funcţiei de magistrat presupune acceptarea ca în cazul unor posibile alegaţii de încălcare a unor norme, cu intenţie, ce ar conduce la perturbări grave ale actului jurisdicţional să accepte să fie cercetaţi disciplinar - cercetarea disciplinară, formularea acţiunii disciplinare şi soluţionarea ei de către instanţa de judecată în materie disciplinară neavând alt scop decât cel de a clarifica dacă a fost comisă cu intenţie astfel de fapte", declară Dumbravă.
Potrivit acestuia, este în interesul general al societăţii româneşti, al sistemului de justiţie - majoritatea magistraţilor să nu sufere din cauza unor puţini magistraţi -, precum şi a celor aflaţi în anchetă disciplinară, ca textele în cauză privind pensiile magistraţilor, ca şi parcursul cercetării disciplinare să fie modificate, "adică atunci când o condamnare rămâne definitivă în penal pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu infracţiunile de corupţie, săvârşită cu intenţie sau când faţă de judecători sau procurori, faţă de care se continuă cercetarea disciplinară în chiar condiţiile în care magistraţii în cauză au solicitat pensionare, se stabileşte sancţiunea excluderii din magistratură, magistraţii în cauză să nu mai beneficieze de pensia de serviciu acordată de dispoziţiile Legii 303/2004, ci aceştia să beneficieze doar de pensia prevăzută în actele normative cu caracter general urmând ca partea din pensia de serviciu încasată până la condamnarea definitivă sau aplicarea sancţiunii excluderii din magistratură să fie recuperată".
Dumbravă propune introducerea articolul 83, indice 2, în Legea 303/2004, cu următoarele prevederi: "(1)Nu beneficiază de pensia prevăzută de art. 82 sau de art. 83 indice 1 judecătorii şi procurorii care, ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv pentru o infracţiune de serviciu sau în legătură cu serviciul, o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu infracţiunile de corupţie, săvârşită cu intenţie. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi judecătorilor sau procurorilor faţă de care a fost exercitată acţiunea disciplinară, fiind stabilită sancţiunea excluderii din magistratură, în condiţiile art. 47 alin. (31) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. (3) Diferenţa dintre pensia prevăzută de art. 82 sau de art. 83 indice 1, încasată până la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare sau, după caz, până la data ramânerii irevocabile a hotărârii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară şi pensia din sistemul public, precum şi indemnizaţia prevăzută de art. 81 alin. (1), sunt supuse restituirii".
