Unul dintre noii consilieri ai PPDD, acuzat că a trimis un om la Canal

Dorel Matiş şi Călin Leonte sunt doi dintre cei trei candidaţi ai PPDD care au reuşit să obţină câte un mandat în Consiliul Judeţean (CJ) Cluj, după alegerile din 10 iunie. Vinerea trecută, partidul i-a anunţat printr-un fax că sunt excluşi din cauza rezultatelor slabe la alegeri, fără a li se da alte explicaţii. Dorel Matiş spune că în spatele acestei răsturnări de situaţie se află interesele altor doi candidaţi pentru un loc în CJ Cluj, care însă nu au reuşit să se claseze decât pe ultimele locuri, neeligibile.

"Există în partid interesul ca Axente Husar şi Valentin Pop să devină consilieri judeţeni. Însă ei s-au clasat abia pe locurile 5 şi 6, iar acum încearcă să-i elimine pe cei care au luat primele locuri", a spus Matiş. Totodată, acesta a precizat că a fost exclus chiar în ziua în care i-a fost validat mandatul. "Vineri am fost anunţat prin fax că sunt exclus, chiar în ziua în care am ridicat certificatul de validare. Dar mă voi prezenta la prima şedinţă de CJ pentru a-mi lua în primire mandatul", a adăugat Matiş. Acesta susţine că Axente Husar a fost locotenet major în fosta Securitate şi că s-ar fi ocupat în special de "Martorii lui Iehova", organizaţie religioasă declarată ilegală în perioada comunismului. "Am documente care dovedesc activitatea lui, omul acesta a făcut rău altora. Dacă se pune problema să ajungă în Consiliul Judeţean, voi face publice documentele. E foarte rău că s-a ajuns aici", a arătat Matiş pentru ZIUA de CLUJ.

Pe de altă parte, Matiş spune că reproşul privind "rezultatele slabe" la alegeri, făcut de partid, nu are nici un fundament. "Am candidat la preşedinţia CJ Cluj şi am luat mai multe voturi decât partidul la nivel judeţean. Am scos a patra parte din voturile luate de Alin Tişe, iar pentru un partid ca PPDD e foarte mult", a explicat Matiş.

Declaraţia lui Matiş privind trecutul lui Husar a fost confirmată de mai mulţi foşti ofiţeri de informaţii. "Husar a lucrat în Securitate, acum e pensionar. Despre activitatea lui nu ştiu prea multe, dar a fost sfătuit de mai mulţi foşti colegi să nu intre în politică, se ştia că va tulbura apele", a spus un fost ofiţer de informaţii, sub protecţia anonimatului.

Conform legii, fiecare persoană care îşi depune candidatura pentru alegeri trebuie să declare, pe propria răspundere, că nu a colaborat cu organele Securităţii şi că nu a fost angajată în acţiuni de represiune. Cu toate acestea, calitatea de colaborator al fostei Securităţi sau verdictul de "poliţie politică" îl dau, definitiv, doar instanţele de judecată. Astfel, orice constatare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) poate fi atacată de cel învinovăţit în instanţă. Conform procedurii, CNSAS, după ce constată că o persoană a colaborat cu fosta Securitate sau a întreprins acte de represiune în perioada comunismului, deschide o acţiune de constatare a acestei calităţi la Curtea de Apel Bucureşti. Sentinţa poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de ambele părţi.

Surse din Asociaţia Revoluţionarilor din Turda au arătat pentru ZIUA de CLUJ că Vasile Sălăgean, fostul preşedinte al asociaţiei, pe numele căruia s-a dat un verdict definitiv din partea ÎCCJ de "colaborator al Securităţii", a fost informatorul lui Axente Husar. Sălăgean era cunoscut sub numele de cod "Vlaicu"."În 23 martie 1988 Husar a primit rapoarte de la informatorul "Vlaicu", în care se aduceau acuzaţii persoanei P.D., care lucra la fabrica de ciment din Turda, CLMR, pentru că şi-a exprimat părerea despre un discurs al doamnei Doina Cornea, la postul de radio Europa Liberă. Acea persoană, P.D., a ajuns la Canal (Canalul Dunărea-Marea Neagră, unde erau puşi la muncă silnică oponenţii regimului communist - n. red.)", au arătat sursele amintite.

Pe de altă parte, fostul şef de campanie al PPDD Cluj, Lucian Creţa, a mărturisit că Dorel Matiş şi Călin Leonte au fost "folosiţi" în virtutea imaginii bune pe care o au. "Au câştigat un procent bun datorită imaginii domnului Matiş. I s-a imputat targetul, care nu s-a ridicat la nivelul Bucureştiului sau al judeţului Giurgiu, însă aici componenta socială e alta, Clujul e un centru universitar. Cu toate acestea, domnul Matiş a câştigat peste 19.000 de voturi. De ce nu se uită la realizările lui Husar, de exemplu?", a spus Creţa. Acesta a completat că PPDD s-a folosit de Dorel Matiş pentru a câştiga locuri în CJ, pentru ca apoi să îi excludă şi să îşi impună persoanele agreate, care nu ar fi avut capitalul de imagine necesar câştigării mandatelor.

Contactat telefonic, Axente Husar a spus că nu şi-a ascuns trecutul în declaraţia dată odată cu depunerea candidaturii. "Nu e o ruşine că am fost ofiţer de informaţii. În declaraţie am menţionat că am fost ofiţer de contrainformaţii economice, în cadrul Direcţiei a II-a a Securităţii, dar nu am făcut poliţie politică. Nu m-am ocupat de pocăiţi, de culte. Am răspuns de mai multe fabrici din Turda, Casirom, CLMR şi altele. După Revoluţie m-am angajat lăcătuş-mecanic la Casirom, fabrică de care răspundeam în celălalt regim. Până s-a înfiinţat SRI am lucrat acolo. Oamenii m-au ales lider de sindicat; dacă eram aşa de rău, credeţi că m-ar fi ales? Dar cine se scuză se acuză, aşa că nu vreau să dau prea multe explicaţii. Mi-e şi scârbă de mocirla asta, dacă ştiam ce e în politică, nici nu mă băgam", a spus Husar. Întrebat ce se va întâmpla cu mandatul de consilier judeţean pe care l-ar putea primi, Husar s-a rezumat să spună că "are sprijinul lui Diaconescu".