Verdict de securist pentru un primar clujean
- Scris de Bianca Felseghi
- 18 Ian 2011, 00:26
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Curtea de Apel Bucureşti a admis luna trecută sesizarea CNSAS-ului privind calitatea de colaborator cu fosta Securitate a primarului din comuna Mociu.
După aproape doi ani de procese, secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) a dat sentinţa în dosarul înregistrat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) împotriva primarului comunei Mociu, Horvath Marton.
Instanţa “admite acţiunea. Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului” sunt cuvintele magistraţilor care au încheiat în luna decembrie 2010 dosarul 10.746/2/2009. “Pârâtul” Horvath Marton a fost verificat din oficiu, imediat după depunerea candidaturii, în 2008, însă sentinţa definitivă va trebui pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Procesul a ajuns la CAB în noiembrie 2009, timp în care judecătorii au cerut administrarea de probe, atât din partea CNSAS, cât şi din partea apărării. Printre altele, în actul se sesizare înaintat de Consiliu instanţei se arată că Horvath Marton a fost recrutat de Securitate în 23 septembrie 1982 pentru a oferi informaţii despre “manifestări naţionalist-iredentiste” din satul Chesău, comuna Mociu, precum şi pentru a informa în permanenţă despre “atmosfera” din localitate.
Potrivit arhivelor, Horvath a semnat un angajament şi a dat note sub numele conspirativ de Chezan Dorel. O notă invocată de CNSAS în dosarul de constatare a calităţii de colaborator este cea semnată în 21 ianuarie 1985, în care Horvath, zis Chezan, a relatat o “ieşire duşmănoasă” a unui consătean în birtul satului. Acesta ar fi “cântat cântece vechi maghiare” şi ar fi adus injurii “comuniştilor din România”. Bărbatul, a cărui identitate este protejată în sesizarea CNSAS-ului prin iniţiala S., a fost pus, ulterior, sub urmărire. “Noi am arătat că informaţiile oferite de pârât au fost ulterior exploatate pe linia muncii de Securitate. Nu am spus că a fost cercetat ca urmare a informaţiilor date de Horvath Marton”, a explicat purtătorul de cuvânt al Consiliului, Ancuţa Median.
În proces, primarul a cerut obligarea CNSAS-ului de a depune în cauză două dosare de urmărire informativă ale căror denumiri de cod, “Chesăuanii” şi “Adulţii”, ar fi furnizat informaţii în plus care să contravină notelor informative şi angajamentului semnat cu Securitatea de către el şi care fuseseră admise drept probe în dosar, însă instanţa a considerat că acestea nu sunt necesare. Sentinţa CAB nu a fost deocamdată motivată. “Nu doresc să comentez nimic până la soluţionarea recursului, până la verdictul final. Am să fac recurs”, a declarat Horvath.
Cazul edilului din Mociu nu este singular. În aceeaşi perioadă electorală, ca urmare a depunerii candidaturii, CNSAS a înregistrat la Tribunalul Bucureşti o acţiune în constatare privind colaborarea cu Securitatea a edilului clujean din comuna Sic, Sallai Ioan. Acesta ar fi fost recrutat în 1984, urmând să raporteze despre “problema naţionaliştilor maghiari”. Potrivit CNSAS-ului, raportul cu propunere de recrutare, deschis pe numele lui Sallai Ioan, arată la motivaţie că scopul recrutării acestuia este “supravegherea persoanelor cu antecedente penale şi politice şi documentarea activităţii unor persoane naţionaliste maghiare din comună şi a activităţilor desfăşurate de turiştii străini care frecventează des comuna Sic, în special cei din Republica Populară Ungaria”.
Sallai, care semna cu numele conspirativ Creţu, a fost recompensat în mai multe rânduri pentru datele oferite. Printr-o chitanţă ataşată la dosar în aprilie 1989, el primea 300 de lei pentru serviciile “patriotice”. Ofiţerul de legătură care dădea frecvent extemporal în faţa superiorilor săi despre calitatea informatorilor recrutaţi l-a caracterizat pe Creţu ca fiind “sincer şi ataşat faţă de organe”, întrucât a “furnizat o serie de materiale cu valoare operativă” şi se “prezintă punctual la întâlnirile planificate”. Potrivit legii, verdictele de colaborare cu Securitatea sunt date doar de instanţe, la sesizarea CNSAS-ului.
Instanţa “admite acţiunea. Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în privinţa pârâtului” sunt cuvintele magistraţilor care au încheiat în luna decembrie 2010 dosarul 10.746/2/2009. “Pârâtul” Horvath Marton a fost verificat din oficiu, imediat după depunerea candidaturii, în 2008, însă sentinţa definitivă va trebui pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Procesul a ajuns la CAB în noiembrie 2009, timp în care judecătorii au cerut administrarea de probe, atât din partea CNSAS, cât şi din partea apărării. Printre altele, în actul se sesizare înaintat de Consiliu instanţei se arată că Horvath Marton a fost recrutat de Securitate în 23 septembrie 1982 pentru a oferi informaţii despre “manifestări naţionalist-iredentiste” din satul Chesău, comuna Mociu, precum şi pentru a informa în permanenţă despre “atmosfera” din localitate.
Potrivit arhivelor, Horvath a semnat un angajament şi a dat note sub numele conspirativ de Chezan Dorel. O notă invocată de CNSAS în dosarul de constatare a calităţii de colaborator este cea semnată în 21 ianuarie 1985, în care Horvath, zis Chezan, a relatat o “ieşire duşmănoasă” a unui consătean în birtul satului. Acesta ar fi “cântat cântece vechi maghiare” şi ar fi adus injurii “comuniştilor din România”. Bărbatul, a cărui identitate este protejată în sesizarea CNSAS-ului prin iniţiala S., a fost pus, ulterior, sub urmărire. “Noi am arătat că informaţiile oferite de pârât au fost ulterior exploatate pe linia muncii de Securitate. Nu am spus că a fost cercetat ca urmare a informaţiilor date de Horvath Marton”, a explicat purtătorul de cuvânt al Consiliului, Ancuţa Median.
În proces, primarul a cerut obligarea CNSAS-ului de a depune în cauză două dosare de urmărire informativă ale căror denumiri de cod, “Chesăuanii” şi “Adulţii”, ar fi furnizat informaţii în plus care să contravină notelor informative şi angajamentului semnat cu Securitatea de către el şi care fuseseră admise drept probe în dosar, însă instanţa a considerat că acestea nu sunt necesare. Sentinţa CAB nu a fost deocamdată motivată. “Nu doresc să comentez nimic până la soluţionarea recursului, până la verdictul final. Am să fac recurs”, a declarat Horvath.
Cazul edilului din Mociu nu este singular. În aceeaşi perioadă electorală, ca urmare a depunerii candidaturii, CNSAS a înregistrat la Tribunalul Bucureşti o acţiune în constatare privind colaborarea cu Securitatea a edilului clujean din comuna Sic, Sallai Ioan. Acesta ar fi fost recrutat în 1984, urmând să raporteze despre “problema naţionaliştilor maghiari”. Potrivit CNSAS-ului, raportul cu propunere de recrutare, deschis pe numele lui Sallai Ioan, arată la motivaţie că scopul recrutării acestuia este “supravegherea persoanelor cu antecedente penale şi politice şi documentarea activităţii unor persoane naţionaliste maghiare din comună şi a activităţilor desfăşurate de turiştii străini care frecventează des comuna Sic, în special cei din Republica Populară Ungaria”.
Sallai, care semna cu numele conspirativ Creţu, a fost recompensat în mai multe rânduri pentru datele oferite. Printr-o chitanţă ataşată la dosar în aprilie 1989, el primea 300 de lei pentru serviciile “patriotice”. Ofiţerul de legătură care dădea frecvent extemporal în faţa superiorilor săi despre calitatea informatorilor recrutaţi l-a caracterizat pe Creţu ca fiind “sincer şi ataşat faţă de organe”, întrucât a “furnizat o serie de materiale cu valoare operativă” şi se “prezintă punctual la întâlnirile planificate”. Potrivit legii, verdictele de colaborare cu Securitatea sunt date doar de instanţe, la sesizarea CNSAS-ului.
DISTRIBUIE
Comenteaza
