“Vom avea nevoie de noi metode de supraveghere a persoanelor”

Una dintre problemele Penitenciarului Gherla odată cu intrarea României în spaţiul Schengen va fi supravegherea deţinuţilor din regim deschis, care vor putea ieşi uşor din ţară.

Comisarul-şef Petru Dobra este delegat de la Penitenciarul Arad la Gherla de trei luni şi un pic. Mandatul său de director a fost prelungit până la finalul anului, însă acesta spune că nu are planuri să se mute la Cluj. El a vorbit cu ZIUA de CLUJ despre cum vor fi supravegheaţi deţinuţii după intrarea României în spaţiul Schengen şi despre firmele clujene care lucrează cu deţinuţi.

Ce capacitate are la ora actuală Penitenciarul Gherla?
Acest penitenciar are 1.400 de paturi, cu un efectiv de 1.200. 950 de persoane private de libertate se află la Penitenciarul Gherla, iar 150 la Secţia Exterioară Cluj, respectiv femeile. Cifra celor cazaţi la Secţia Exterioară oscilează, acum avem 117. Şi minorii arestaţi preventiv în cauze aflate pe rolul instanţelor din judeţul Cluj, Bistriţa şi Baia Mare sunt tot în custodia noastră până la condamnare, când vor fi transferaţi la centrele de minori pentru executarea pedeapsei.

Se apropie termenul limită pentru posibila aderare a României la spaţiul Schengen. Cum vă pregătiţi pentru acest moment?
Ca norme, nu s-au prevăzut încă, dar, bineînţeles, odată cu deschiderea spaţiului Schengen vor apărea prevederi în ceea ce priveşte siguranţa şi libera circulaţie. Acum, eu venind dintr-o zonă aproape de frontieră, de la Arad, acolo, bineînţeles, eram permanent în colaborare cu instituţiile care supraveghează trecerea frontierei. Şi acum suntem, de aici, de la Gherla, în legătură cu Aradul şi cu Poliţia de Frontieră.

În subordinea Penitenciarului Gherla, care e centru zonal, se află şi alte penitenciare situate aproape de graniţă, e vorba de Oradea şi Baia Mare...
Da. Însă deocamdată aşteptăm. Oricum, noi avem nişte prevederi şi acum în ceea ce priveşte persoanele private de libertate care execută pedeapsa în regim deschis. Potrivit legii, de curând modificate, în luna iunie, persoanele private de libertate au posibilitatea să beneficieze de recompensa permisiunii ieşirii din penitenciar. În momentul de faţă există prevederi de ţinere a legăturii permanente cu Inspectoratul Poliţiei de Frontieră, în scopul monitorizării persoanelor care ies din penitenciar. Odată cu deschiderea spaţiului Schengen aceste reguli trebuie să fie regândite pentru că Legea executării pedepselor stipulează că regimul deschis are posibilitatea să iasă din penitenciar, să presteze muncă, să participe la activităţi culturale, educative, să beneficieze de asistenţă medicală, mergând în baza aprobării şi pe baza unei legitimaţii, ei pot să se deplaseze singuri peste tot. Cei care deţin acest drept sunt cei care mai au cel mult un an până la liberare, care au un comportament bun şi care au dat suficiente dovezi că nu vor comite infracţiuni. Cine nu respectă angajamentul va fi judecat pentru evadare. În orice caz, vom avea nevoie de noi metode de supraveghere a persoanelor, mai cu seamă acum.

În momentul de faţă, câte persoane de la Gherla au dreptul de a ieşi din penitenciar?
Fiind un penitenciar de maximă siguranţă şi marea pondere a deţinuţilor fiind închişi chiar în regim de maximă siguranţă, numărul acestora e mai mic decât în alte părţi. Anul acesta, în jur de 30 de persoane au uzat de acest drept. A fost vorba în principal de cei pe care îi folosim la muncă.

Care sunt problemele întâmpinate de Gherla, drept centru zonal de penitenciare pe Regiunea de Nord-Vest a ţării?
Problemele cu care ne confruntăm sunt în special cele financiare. Ne confruntăm în ultima perioadă şi cu greutăţi în atragerea de beneficiari, în încheierea de contracte de prestări servicii şi astfel au scăzut veniturile proprii. Motivul e vizibil: la nivel naţional stagnează construcţiile, principalul domeniu cu care am colaborat. Noi, penitenciarele, nu putem oferi forţă calificată de muncă, dar asigurăm cadre pentru muncile care nu necesită competenţe speciale. E vorba de amenajări, confecţii încălţăminte, curăţenie-salubritate. Faţă de anul trecut, încasările din venituri proprii au scăzut cu 10%. E vorba de circa 900.000 de lei. Nu-i mult, dar se simte. Sper să putem încheia până la sfârşitul anului contracte pentru muncă în interiorul penitenciarului.

Care sunt firmele cu care colaboraţi?
Avem contracte cu Grup 4 Instalaţii, cu Rosal din Cluj, cu Rilug - confecţii încălţăminte, iar acum am semnat un contract cu Clujana, avem un punct de lucru în penitenciar, încheiem contracte cu primăriile pentru salubrizare. Şi încheiem şi contracte pentru munci sezoniere de două-trei luni, de vară, de toamnă, cules de cereale, fructe.

Veţi merge la concursul pentru postul de director?
Eu am fost detaşat pentru trei luni. Acum mi s-a mai prelungit cu încă trei. Am venit aici ca să muncesc. Vreau să lucrez atât cât voi sta. Sincer vă spun, nu vreau să mă stabilesc aici. Am o vârstă, o familie. Tot ce am este la Arad.