În jur, toată lumea vorbeşte ungureşte, dar nu poţi fi în Ungaria, că doar toţi am învăţat la şcoală că în Ungaria nu sunt munţi. Or, Zăbala e încununată de munţi. Ai putea fi în Ţinutul Secuiesc, dar dacă dai drumul pe oricare dintre televiziunile de ştiri, ai afla că acest ţinut nu există, chiar dacă unii istorici, şi unguri şi români, se străduie să susţină contrariul. Aşa că s-ar putea, foarte bine, ca, de fapt, nici Zăbala să nu existe. Cine a mai văzut un sat care să nu fie în nicio ţară?
Şi totuşi, Zăbala există, în România geografică şi politică, în Ungaria istorică şi în Ţinutul Secuiesc sentimental. Aşadar, indiferent dacă eşti român sau ungur, dacă mergi la Zăbala eşti într-un fel turist într-o ţară străină. Dacă eşti ungur din România, probabil că eşti acasă, dar cine mai ştie?
În orice situaţie, Biserica Reformată (Calvină) din Zăbala este principalul monument al acestei comune secuieşti, şi, dacă ajungeţi până aici, este un „must see".
Drumul pe ruta Sfântu Gheorghe-Covasna-Zăbala şerpuieşte printr-o câmpie înghesuită între munţi. Geografic, este vorba de două mici depresiuni învecinate, din categoria acelor „depresiuni intramontane din Estul Transilvaniei", care apar frecvent în prognozele meteo cu recordurile de temperaturi minime. Istoric, Zăbala face parte din scaunul secuiesc Orbai, cu „capitala" la Covasna, scaun care, prin unire cu alte două scaune secuieşti, Kézd şi Sepsi, a generat comitatul şi apoi judeţul interbelic Háromszék (Trei Scaune).
Biserica se află în centrul comunei, chiar în drum spre domeniul Mikes - un fief nobiliar retrocedat foştilor proprietari, care acum a fost transformat într-o destinaţie de vacanţă rural-chic. Nu departe, pe cealaltă parte a şoselei principale, se află un muzeu etnografic cu specific ceangăiesc.
Revenind la biserică, aceasta face parte din grupul bisericilor fortificate secuieşti, care are ca expresie de vârf biserica din Dârjiu (unitariană), inclusă în patrimo-niul UNESCO. Alte biserici fortificate secuieşti mai cunoscute sunt cele din Ghelinţa (romano-catolică) sau Ilieni (calvină). Chiar şi în Sfântu Gheorghe există o biserică fortificată medievală calvină.
Biserica Reformată din Zăbala este una dintre cele mai mari clădiri istorice care s-au păstrat pe teritoriul celor Trei Scaune. Edificiul păstrează elemente sculptate gotice şi renascentiste. Biserica servea şi ca ofrtăreaţă, ea fiind înconjurată de un zid circular, întărit cu turnuri. Ca să vizitaţi biserica, trebuie să luaţi legătura cu preotul paroh, a cărui casă se află în imediata vecinătate a bisericii. Vă va deschide poarta cu o cheie grea, bucuros de oaspeţi şi vorbind o limbă română uşor inteligibilă.
Turul bisericii nu durează mai mult de jumătate de oră. Cadrul de piatră renascentis al uşii de intrare, tabernacolul gotic şi o piatră ieşitp în consolă, cu un chip sculptat, sunt câteva puncte de rezistenţă ale vizitei. Dar probabil cel mai interesant amănunt artistic şi arhitectural este tavanul compus din 124 de casete pictate, care seamănă izbitor cu tavanele bisericilor reformate din Ţara Călatei.
