Ziarist clujean, salvator în Albania

Olivér Kiss, redactor al cotidianului Szabadság, a avut parte la începutul lui decembrie de o aventură demnă de un film de acţiune: a făcut parte din echipa de voluntari care a intervenit la inundaţiile din zona oraşului Shkodër din Albania.

În cei 15 de ani de presă la Cluj-Napoca, Olivér Kiss a ajuns la locul de desfăşurare a multor grozăvii, însă ipostaza de salvator al unor oameni este, incomparabil, mai palpitantă.

Peste 2.800 de kilometri parcurşi cu maşina, un teritoriu cât jumătate din Transilvania scufundat sub ape, localnici neîncrezători şi multă muncă fizică depusă afară, la temperaturi de iarnă, sunt câteva dintre detaliile călătoriei care i-au produs jurnalistului clujean o adevărată revelaţie. Acţiunea a constat în evacuarea unei părţi a localnicilor şi construirea unui dig pentru stăvilirea apelor în zona oraşului Shkodër din Albania, aproape de graniţa cu Muntenegru. În urma inundaţiilor a fost declarată starea de urgenţă şi, prin intermediul Ambasadei Ungariei la Tirana, a fost alcătuită o echipă de “salvatori”. S-au reunit, astfel, patru scafandri din Kosovo, câţiva membri ai Grupului de Salvare Puls din Szolnok, Uniunea Caritabilă KARISZ din Ungaria şi din doi clujeni de la Transylvania Rescue Team - (Grupul de Salvare Transilvania), mai exact Olivér Kiss şi Zsigmond Zoárd.

“Am aflat cu surprindere că au mai fost inundaţii la fel de mari în ianuarie şi tot ce au făcut autorităţile locale a fost să aştepte până în mai, când apele s-au retras”, a relatat Kiss. “A fost trist să văd o asemenea zonă devastată, cât ar fi 10 localităţi în jurul Clujului, cu localnici care nu voiau să se mobilizeze, să se apere”, a remarcat clujeanul. Au avut loc discuţii între salvatori şi localnici, preotul romano-catolic din zonă s-a oferit să participe cu bani pentru remedierea situaţiei, alături de un investitor local, după care s-au pus pe treabă. “Le-am explicat că trebuie, că se poate şi asta a avut, până la urmă, un un efect de magnet. Când au văzut cum se formează digul şi începe să aibă efect asupra apelor, au venit şi ei să ajute”, a precizat ziaristul.

“Iniţial, s-a propus aruncarea peste digul rupt cu saci de o tonă cu nisip, soluţie eficientă folosită în Ungaria, dar ne lipseau nişte aprobări. Am stabilit apoi să facem un dig din saci obişnuiţi, în formă de curcubeu”, a adăugat ziaristul. Echipat în scafandru, Kiss a ajutat la aşezarea în apă a celor patru rânduri din 35.000 de saci, care au format prima parte a digului de protecţie. Totul s-a petrecut între 11 şi 18 decembrie, timp în care s-a ridicat jumătate din digul necesar. “Fizic, a fost dificil să stăm în apă în decembrie şi să ridicăm saci cu nisip, iar psihic, a fost o presiune mare faptul că localnicii nu erau de partea noastră. M-aş mai duce însă oricând la aşa ceva, este plăcut să îţi ajuţi semenii şi pentru sufletul meu a fost o uşurare să fac o faptă bună înaintea Crăciunului”, a apreciat Zsigmond Zoárd.

Au primit vizita ministrului de Interne din Albania, Lulzim Basha, şi a Şefului Marelui Stat Major al Armatei din Albania, Maxim Malaj. “Am fost invitaţi să revenim în martie, când se vor revărsa apele în zonă. Oricând aş merge iar într-o asemenea aventură. Ca ziarist cu vechime de 15 ani am fost la locul multor dezastre şi am văzut multe, însă acţiunea din Albania a fost ceva unic, nu am crezut vreodată că voi trăi aşa ceva”, a conchis Kiss.

Un ISU civil

“Grupul de salvare Transilvania este în curs de constituire legală, vrem să facem un fel de ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă) civil, format din voluntari care vor fi instruiţi să ajute în caz de calamităţi”, a precizat Kiss. Filiale ale structurii mai funcţionează la Târgu- Mureş, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe şi Odorheiu Secuiesc. Iniţiativa îi aparţine preotului unitarian clujean Szabó László şi are ca model organizaţiile similare din Ungaria. Totul se bazează pe voluntariat. La Cluj sunt aproximativ 10 persoane implicate, iar cei care doresc să se înscrie pot trimite mail la transylvaniarescueteam@gmail.com.