Ziua României la Măguri Răcătău: “De nu ploua, lucram mai bine”
- Scris de Florentina Tatar
- 01 Dec 2010, 23:05
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Dacă la oraş Ziua Naţională este una de leneveală, filme şi patriotism de conjunctură la TV sau shopping la mall, în satele clujene se munceşte.
O nouă zi de lucru în mijlocul săptămânii, mâncare de post şi uimire: la TV se arată oameni care se omoară pentru două sarmale. Nici un steag nu a fost arborat pe vreo casă din zonă şi singura preocupare faţă de soarta naţiunii este îngrijorarea bătrânilor pentru tinerii care nu mai par să aibă un viitor.
Vremea neguroasă a alungat ieri orice urmă de atmosferă festivă din Cluj şi din împrejurimi. Munţii au prins culori întunecate, îmblânzite doar de norii nărăvaşi care le măturau crestele şi, din loc în loc, de fuioarele de fum ce ieşeau din coşurile caselor. Cerul de deasupra văii pe care se înşiră satele Gilău, Uzina, Someşul Rece şi Măguri Răcătău nu a fost luminat de artificii, nici un politician nu a venit să le crească inimile sătenilor cu discursuri patriotice şi nici cântăreţii de muzică populară nu au sosit ca să le horească de 1 Decembrie. Nici un gospodar nu şi-a aninat drapel la poartă şi nici nu s-a înghesuit să iasă pe străzi. Nici la cârciuma din Măguri Răcătău nu erau clienţi ieri la orele prânzului.
“Ce să facem de Ziua Naţională, lucrăm! Mai facem una-alta prin casă, prin gospodărie. De nu ploua, lucram mai bine, aveam lemne de adus de pe Coasta Măgurii şi a Mărişelului”, ne spune Gavrilă Vidreanu-Căpuşan, gospodar din Măguri Răcătău, în vârstă de 75 de ani. A ieşit la poartă să mai stea de vorbă cu vecinul, Eugen Hiristea (41 de ani) şi, după o vreme, a venit la “dezbateri” şi gospodina casei, Lucreţia Vidreanu-Căpuşan. “Nu m-am dus niciodată de 1 Decembrie la Cluj. Pentru ce? Doar când am fost tânăr mergeam, de 23 august, la serbările de la Căminul Cultural”, mărturiseşte omul. “Am văzut la televizor cum se omoară nişte oameni pentru două sarmale, că se dau gratis prin oraşe. Îs bolunzi şi n-au ruşine, la noi nu s-ar vedea aşa ceva...”, îşi varsă femeia năduful. Lucreţia Vidreanu-Căpuşan şi-a început ziua devreme, cu noaptea-n cap, şi de atunci a robotit prin gospodărie neîncetat. A gătit pentru ai casei, de Ziua României, salată de vinete. “Noi postim, suntem în Postul Crăciunului, am zis că măcar miercurea şi vinerea să nu mâncăm de dulce”, dezvăluie gospodina.
Deşi televizorul merge încontinuu de dimineaţa până seara, sătenii îşi văd de treburile lor, nu mai iau aminte la discursurile politicienilor. “Ne minţesc, la ce să ne mai uităm în gura lor? Ce să mai crezi când vezi cum îi ţâpă din servici pe toţi?”, se enervează femeia. “Înainte era cum era, dar, de bine , de rău, aveam toţi unde lucra. Nu se mai lucrează la pădure, nici nu prea este la ce, au păpat tot de când au preluat-o patronii”, spune şi Hiristea. Familia are un steag vechi, însă l-a uitat prin pod, nici nu s-a gândit să îl pună la poartă. “Eu am lucrat de mic, de la 13 ani, la pădure, nu am avut răgaz, dar nici nu am ştiut ce-i lipsa. Acuma, noi suntem bătrâni şi ne-am făcut rostul, dar pentru cei tineri cine mai veghează? Ce viitor mai au?”, se îngrijorează Gavrilă Vidreanu-Căpuşan. Oamenii s-ar fi bucurat dacă profesorii de la şcoală ar fi organizat o serbare, cu copiii satului, e singura distracţie la care participă toată comunitatea. “Aşa îi vedem pe nepoţi, mai poartă copiii costum popular, altfel nu îl mai vedem, nici la nunţi, nici la biserică”, oftează gospodarul.
Şi-au renovat casa
Tot prin muncă au serbat Ziua Naţională Ştefan şi Lucreţia Ecedi, din Cluj-Napoca, ei profitând de ziua liberă ca să mai lucreze la renovarea casei părinteşti din Măguri Răcătău. “Nu-i un păcat să lucrezi aşa cum facem noi, ar fi bine să fie mai mulţi cei care se bucură când au timp mai mult ca să muncească”, crede clujeanul. Nu există Zi Naţională în care să nu fi lucrat, însă, atunci când sunt în Cluj, cei doi nu ratează nici o serbare publică. “Ne place foarte mult seara, în centrul Clujului, la concerte şi artificii. E ceva feeric, cu totul deosebit”, s-a entuziasmat Ştefan Ecedi. Clujeanul mai ascultă şi discursuri politice, îl place pe Boc, “el trage, săracul”, însă nu-l agreează pe Băsescu. “Tot muncind la casă, am uitat să punem steag, avem remuşcări acum”, spune soţia lui.
Vremea neguroasă a alungat ieri orice urmă de atmosferă festivă din Cluj şi din împrejurimi. Munţii au prins culori întunecate, îmblânzite doar de norii nărăvaşi care le măturau crestele şi, din loc în loc, de fuioarele de fum ce ieşeau din coşurile caselor. Cerul de deasupra văii pe care se înşiră satele Gilău, Uzina, Someşul Rece şi Măguri Răcătău nu a fost luminat de artificii, nici un politician nu a venit să le crească inimile sătenilor cu discursuri patriotice şi nici cântăreţii de muzică populară nu au sosit ca să le horească de 1 Decembrie. Nici un gospodar nu şi-a aninat drapel la poartă şi nici nu s-a înghesuit să iasă pe străzi. Nici la cârciuma din Măguri Răcătău nu erau clienţi ieri la orele prânzului.
“Ce să facem de Ziua Naţională, lucrăm! Mai facem una-alta prin casă, prin gospodărie. De nu ploua, lucram mai bine, aveam lemne de adus de pe Coasta Măgurii şi a Mărişelului”, ne spune Gavrilă Vidreanu-Căpuşan, gospodar din Măguri Răcătău, în vârstă de 75 de ani. A ieşit la poartă să mai stea de vorbă cu vecinul, Eugen Hiristea (41 de ani) şi, după o vreme, a venit la “dezbateri” şi gospodina casei, Lucreţia Vidreanu-Căpuşan. “Nu m-am dus niciodată de 1 Decembrie la Cluj. Pentru ce? Doar când am fost tânăr mergeam, de 23 august, la serbările de la Căminul Cultural”, mărturiseşte omul. “Am văzut la televizor cum se omoară nişte oameni pentru două sarmale, că se dau gratis prin oraşe. Îs bolunzi şi n-au ruşine, la noi nu s-ar vedea aşa ceva...”, îşi varsă femeia năduful. Lucreţia Vidreanu-Căpuşan şi-a început ziua devreme, cu noaptea-n cap, şi de atunci a robotit prin gospodărie neîncetat. A gătit pentru ai casei, de Ziua României, salată de vinete. “Noi postim, suntem în Postul Crăciunului, am zis că măcar miercurea şi vinerea să nu mâncăm de dulce”, dezvăluie gospodina.
Deşi televizorul merge încontinuu de dimineaţa până seara, sătenii îşi văd de treburile lor, nu mai iau aminte la discursurile politicienilor. “Ne minţesc, la ce să ne mai uităm în gura lor? Ce să mai crezi când vezi cum îi ţâpă din servici pe toţi?”, se enervează femeia. “Înainte era cum era, dar, de bine , de rău, aveam toţi unde lucra. Nu se mai lucrează la pădure, nici nu prea este la ce, au păpat tot de când au preluat-o patronii”, spune şi Hiristea. Familia are un steag vechi, însă l-a uitat prin pod, nici nu s-a gândit să îl pună la poartă. “Eu am lucrat de mic, de la 13 ani, la pădure, nu am avut răgaz, dar nici nu am ştiut ce-i lipsa. Acuma, noi suntem bătrâni şi ne-am făcut rostul, dar pentru cei tineri cine mai veghează? Ce viitor mai au?”, se îngrijorează Gavrilă Vidreanu-Căpuşan. Oamenii s-ar fi bucurat dacă profesorii de la şcoală ar fi organizat o serbare, cu copiii satului, e singura distracţie la care participă toată comunitatea. “Aşa îi vedem pe nepoţi, mai poartă copiii costum popular, altfel nu îl mai vedem, nici la nunţi, nici la biserică”, oftează gospodarul.
Şi-au renovat casa
Tot prin muncă au serbat Ziua Naţională Ştefan şi Lucreţia Ecedi, din Cluj-Napoca, ei profitând de ziua liberă ca să mai lucreze la renovarea casei părinteşti din Măguri Răcătău. “Nu-i un păcat să lucrezi aşa cum facem noi, ar fi bine să fie mai mulţi cei care se bucură când au timp mai mult ca să muncească”, crede clujeanul. Nu există Zi Naţională în care să nu fi lucrat, însă, atunci când sunt în Cluj, cei doi nu ratează nici o serbare publică. “Ne place foarte mult seara, în centrul Clujului, la concerte şi artificii. E ceva feeric, cu totul deosebit”, s-a entuziasmat Ştefan Ecedi. Clujeanul mai ascultă şi discursuri politice, îl place pe Boc, “el trage, săracul”, însă nu-l agreează pe Băsescu. “Tot muncind la casă, am uitat să punem steag, avem remuşcări acum”, spune soţia lui.
DISTRIBUIE
Comenteaza
