Marie Le Pen, contracandidata lui Macron, intenționează să scoată Franța din NATO și să se apropie de Rusia lui Putin

Marine Le Pen este candidata de extremă dreaptă care se va confrunta cu președintele Emmanuel Macron în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze din 24 aprilie. 

Aceasta intenționează să scoată Franța din NATO, să revizuiască relațiile Parisului cu SUA, să oprească cooperarea militară și industrială cu Germania și să se apropie de Rusia lui Vladimir Putin, după cum reiese din programul politic al acesteia, consultat de publicația franceză Les Echos.

Potrivit jurnaliștilor francezi de la Les Echos, într-o analiză preluată de digi24.ro, Marine Le Pen dorește cel mai mult să răstoarne masa jocului dacă va ajunge la Palatul Elysée după scrutinul decisiv din 24 aprilie.

Candidata aflată la a treia încercare de a deveni președinte are un singur obiectiv: să recâștige măreția trecută a Franței, pe care guvernele anterioare i-au permis să se prăbușească, potrivit acesteia, și să-și reconstruiască independența. 

Politica lui Le Pen referitoare la NATO lasă impresia de o reconectare cu tradiția gaulistă, arată Les Echos. Candidata de extremă dreaptă intenționează astfel să retragă Franța din comandamentele militare ale Alianței, așa cum a făcut generalul de Gaulle în 1966, prin memorandumul din 9 martie, care prevedea intenţia guvernului francez de a se retrage din structurile de comandă ale NATO și solicita Cartierului General al Alianței Nord-Atlantice ca unităţile aliate să părăsească teritoriul Franţei, iar sediul Centralei NATO din Europa ce se afla la Paris, să fie relocat într-o altă țară.

Marine Le Pen, în scenariul în care va deveni președintă a Franței, va căuta și „o alianță cu Rusia” pe anumite subiecte precum „securitatea europeană” și „lupta împotriva terorismului pe care a asigurat-o cu mai multă consecvență decât orice altă putere”, după cum se precizează programul său politic scris înainte ca Vladimir Putin să înceapă războiul din Ucraina.

Marine Le Pen s-a întâlnit cu președintele rus în 2017, la trei ani după anexarea Crimeei și declanșarea ostilităților în Donbas, iar campania ei electorală a fost finanțată de o bancă rusă. Există o oarecare incongruență în a-l vedea pe Vladimir Putin persistând în a dori să „denazifice” Ucraina în timp ce finanțează mișcările de extremă dreaptă în Europa, notează jurnaliștii de la Les Echos. 

„O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă preşedinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunţa la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009”, a adăugat pretendenta scaunului prezidențial de la Elysee.

Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o „alianţă” cu Rusia pentru a o include „într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO”, considerată de către lidera extremei drepte franceze drept o „organizaţie belicoasă”.

Candidata prezidenţială rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, în numele protejării puterii de cumpărare a francezilor. La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin „criminal de război”, pentru că „nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi”, a declarat aceasta.