Alin Tișe: „Lapte de vacă, la troc cu laptele de pasăre”

Pamflet despre cum au învățat primăriile să mulgă vaca și pasărea.

Breaking news:

De mâine guvernul nu mai dă din buget niciun ban primăriilor și Consiliilor Județene din țară. Robinetul s-a închis. Țeava a secat. Bugetul a intrat la apă. Nimeni să nu mai stea cu mâna întinsă la guvern.

Gata cu leneșii și obezii din administrație. Gata cu aleșii locali (așa botezații baronii locali - cu salariu real mai mic decât al șoferului și femeii de serviciu de la societățile de stat falimentare!). Gata cu toți acești aleși inutili, care fură, nu-i așa, mai mult decât au bugetul!?

Zis și făcut! În prima zi, liniște. În a doua zi primarii au început să scoată capul pe geam, ca marmotele: „Sigur nu mai vine nimic? Poate e o glumă?” În a treia zi s-a produs iluminarea: trebuie să producă bani. Singuri. Cu mâinile lor. Ca niște… antreprenori.

Au urmat zile întregi de liniște și stupefacție. O primărie din sud a lansat programul „Adoptă un funcționar”. Pentru 50 de lei pe lună, primești un referent care îți zâmbește sincer și nu te plimbă între ghișee. Pentru 100 de lei, îți spune și „vă rog frumos”.

Consiliul Județean, lovit în plin, a scos la licitație denumirea județului: „Județul X - Judetul Lapte de Vacă și de Pasăre ” Logo nou, stemă cu o vacă și o pasăre, producând lapte!

În altă parte, primarul a pus taxă pe promisiuni neonorate. Bugetul a explodat în 24 de ore. Viceprimarul a intrat în insolvență personală.

O comună mai ambițioasă a declarat bordurile monumente istorice, cu bilet de intrare. Turiștii primesc ghid audio: „În stânga, bordura schimbată în 2018. În dreapta, sora ei, schimbată în 2019, mai în centru cele două borduri gemene schimbate anul trecut .”

O primărie a lansat proiectul “ lapte de vacă” la schimb cu ”lapte de pasăre”, un alt proiect al primăriei vecine. Trocul a mers ca uns, beneficiile financiare au început să dea rezultat.

Funcționarii, obișnuiți cu ședințe, au început să organizeze spectacole: „Ședința de Consiliu - The Musical”. Actul I: „Nu sunt fonduri.” Actul II: „Să mai facem o comisie.” Final grandios: „Se amână.”

Cei care n-au reușit financiar, s-au stins demn. S-au desființat. Primăriile și Consiliile Județene au dispărut. Pe clădirea fostei primării scrie acum: „Aici a funcționat o instituție publică. A murit independentă și demnă…”

Și uite-așa, selecția naturală administrativă a început. Cine știe să facă bani, trăiește. Cine știe doar să-i cheltuie, devine legendă urbană.

Reorganizarea administrativ teritorială a venit de la sine ca o mănușă. Natural. Cine este “viril administrativ” trăiește , cine nu, se “blegește” și dispare. Și, astfel, bugetele produse ajung să fie suficiente.

Guvernul jubileză, pentru că reușește atât de simplu, fără conflicte sociale, să reorganizeze administrativ teritorial țara și face și tăierile bugetare.

Morala? Când scoți perfuzia bugetară, descoperi dacă pacientul era bolnav… sau doar comod.

Și, pentru prima dată în istorie, primarii au spus cu voce tremurândă: „Dragi cetățeni… aveți cumva o idee despre cum se conduce singură localitatea? “