De ce l-au arestat pe Călin Georgescu. Vilă în Italia, pașaport „diplomatic” și echipament de bruiaj, în motivarea deciziei judecătorilor

Curtea de Apel București și-a motivat, miercuri, hotărârea cu privire la arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale.

Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, că există probe care conturează, în opinia majorității completului, un risc concret ca fostul candidat la Președinție să se sustragă anchetei. Printre elementele invocate se numără discuții despre o locuință în Italia, obținerea azilului politic, contacte care l-ar fi putut ajuta să se stabilească în străinătate, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj.

Unul dintre cele mai importante argumente ale motivării obținute de Gândul îl reprezintă o discuție confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit instanței, Georgescu îi cerea acestuia să găsească un imobil în Italia care să fie „securizat” și să „intre sub incidența legii italiene”, potrivit motivării Curții de Apel București.  

În aceeași conversație apar formulările „să ia copiii și gata”, „sigur, oamenii mei” și, potrivit motivării, expresia: „important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle”.

Instanța mai arată că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. În discuție ar fi fost invocate inclusiv relații în Italia și un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură.

La dosar au fost avute în vedere și echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”, emise pe numele său. Instanța amintește că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentul respectiv.

Majoritatea completului apreciază că toate aceste elemente, privite împreună, depășesc ipoteza susținută de apărare potrivit căreia Georgescu ar fi dorit doar să cumpere o locuință în Italia.

Judecătorii concluzionează că riscul de sustragere și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este „actual”, invocând discuțiile despre plecarea din România, căutarea unei țări pentru azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele pentru deplasare și contactele din străinătate.

Curtea: Lăsarea în libertate prezintă „pericol concret”

Majoritatea completului a apreciat, de asemenea, că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă „pericol concret pentru ordinea publică” și că o măsură mai blândă nu este suficientă. Instanța precizează însă că arestarea preventivă nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci o măsură procesuală.

Decizia nu a fost însă unanimă. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă. Magistratul a apreciat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a demonstra un risc concret de fugă.

Curtea de Apel București a decis definitiv, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.