O duminică aparte

O duminică aparte

Ziua de 2 septembrie, pentru cei care locuiesc în cartierul Plopilor, a fost o zi de… neuitat şi nu numai pentru ei. Câteva mii de credincioşi au participat cu pioşenie la târnosirea-sfinţirea cea mare a bisericii “înălţarea Sfintei Cruci”. Nu de multe ori, un om de rând participa la un astfel de Eveniment… eveniment care-i rămâne toată viaţa în memorie.

începută la ora 9, cu depunerea hrisovului, slujba şi-a urmat cursul prea bine stabilit. Cuvântul îPS Bartolomeu a venit să reamintească celor prezenţi valoarea unei biserici, importanţa pe care trebuie să o acorzi Sfântului lăcaş, rostul ei şi bucuria cu care fiecare om trebuie să-i calce pragul… şi numai Duminica sau de Sfintele Sărbători. Dar luările de cuvânt ale îPS Bartolomeu e greu să le reproduci, trebuie să le asculţi tu cu urechea şi sufletul tău sau să le citeşti în tihna reculegerii. Fericiţi cei care au fost de faţă!

Părintele paroh al acestei biserici, Iulian Benche, care de peste un deceniu a trudit la ridicarea acestui sfânt lăcaş, a ieşit, pentru câteva momente, din tipicul predicilor şi ne-a readus aminte istoria şi drumul parcurs, care nu a fost lipsit de piedici, dar el a fost ajutat de un grup de curatori din Consiliul şi Comitetul parohial, şi nu numai.

Măreţia momentului a fost subliniată şi de vocile inconfundabile ale corului de femei şi bărbaţi (îmbrăcaţi în splendide costume populare), veniţi din ţinutul istoric al Maramureşului, mai precis din Botiza. Soborul de preoţi sosiţi din diferite colţuri ale ţării a scos în evidenţă ceea ce numai în astfel de momente se poate vedea.

La 14 iulie 1996 s-a pus piatra de temelie, la 5 iunie 1997 începe construcţia, la 2 septembrie 2007 a avut loc SFINŢIREA. Poţi fi mai mult decât fericit, părinte Iulian Benche. Este biruinţa unor oameni care au pus suflet şi inimă în tot şi în toate lucrurile ce au ţinut de această faptă.

Sextil Puşcariu înainte de înfiinţarea “Frăţiei Ortodoxe Române” la Cluj, în 1933, scria “Precum călătorului trudit, care nu-şi mai găseşte drumul prin locuri necunoscute, sunetul de clopot al unei biserici apropiate îi dă orientare şi-i umple sufletul neliniştit de nădejde nou.

Comenteaza