14 factori care pot reduce cu 45% cazurile de demență dacă știm cum să-i gestionăm

Comisia Lancet pentru prevenirea demenței estimează că aproximativ 45% din cazurile de demență pot fi prevenite dacă sunt abordați 14 factori de risc modificabili.

Mai bine de 55 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu o formă de demenţă sau disfuncţionalitate cognitivă. În următoarele trei decenii se aşteaptă ca numărul să se tripleze, ajungând la 152 de milioane de persoane în 2050.

Demenţa este adesea prezentată ca o ameninţare inevitabilă pentru oamenii care ajung la vârste înaintate. Cauzele maladiei ar fi o combinaţie de riscuri de ordin genetic şi neputinţele inevitabile ale bătrâneţii.

Dar oamenii de ştiinţă au descoperit că riscul de a face demenţă nu este bătut în cuie. O reevaluare la scară largă a datelor ştiinţifice, publicată de Lancet Journal, arată că foarte multe cazuri de pot fi evitate, scrie dw.com. Mult mai multe decât s-a crezut până acum.

45% din riscul îmbolnăvirii de demenţă se datorează unui număr de 14 factori de sănătate

Raportul comisiei Lancet combinat cu experienţa a 27 de experţi renumiţi în materie de demenţă actualizează o listă mai veche de factori de risc. 

Astfel, Comisia Lancet estimează că aproximativ 45% din cazurile de demență pot fi prevenite dacă sunt abordați 14 factori de risc modificabili. Aceștia includ educație, hipertensiune arterială, pierderea auzului, pierderea vederii, fumatul, obezitatea, depresia, inactivitatea fizică, diabetul, colesterolul LDL crescut, consumul excesiv de alcool, poluarea aerului și singurătatea și leziuni cerebrale traumatice.

Cum se poate reduce riscul de îmbolnăvire?

Cauzele demenței sunt complexe și includ predispoziția genetică, dar există și acțiuni semnificative pe care fiecare le putem face pentru a îmbunătăți sănătatea creierului nostru și a întârzia debutul bolii.

Raportul Lancet oferă sfaturi pentru guverne şi autorităţi sanitare în vederea reducerii riscurilor, între care se numără:

•     facilitarea accesului la aparate auditive în cazul celor care suferă de deficienţe ale auzului

•     asigurarea unei educaţii de bună calitate pentru toţi

•     sprijinirea celor care vor să se lase de fumat

•     încurajarea mişcării fizice şi sportului

•     încurajarea oamenilor să poarte căşti de protecţie în sporturile de contact şi        atunci când merg cu bicicleta

•     reducerea tensiunii arteriale începând cu vârsta de 40 de ani

•     tratarea colesterolului mărit în a doua jumătate a vieţii

•     menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase şi tratarea obezităţii din stadiul incipient

•     reducerea consumului de alcool

•     prevenirea izolării sociale şi însingurării, mai ales la vârste înaintate

•     depistarea deficienţelor de vedere şi distribuirea de ochelari de vedere către cei care au nevoie de ei

•    reducerea expunerii oamenilor la aer poluat

Poate fi tratată demenţa?

Cercetătorii caută tratament medical pentru demenţă de decenii, dar succesul lor este limitat. Noi speranţe au apărut după descoperirea unui medicament numit Lecanemab, care încetineşte dezvoltarea unor forme de demenţă, între care Alzheimer în stadiul incipient.

Dar medicamentul este controversat. Lecanemab a fost aprobat spre folosinţă în America de US Food and Drug Administration (FDA) în 2023, dar Agenţia Europană a Mediamentelor (EMA) a interzis folosirea sa pe piaţa europeană în iulie 2024. EMA e de părere că beneficiile nu sunt mai mari decât riscurile generate de efectele sale secundare.

Oamenii de ştiinţă fac în continuare cercetări pentru a înţelege boala mai bine. Fără a înţelege modul în care demenţa alterează creierul este dificil de elaborat noi tratamente pentru a stopa declinul cognitiv.