14 octombrie: Cel mai puternic cutremur consemnat în țara noastră. Magnitudine între 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter

Cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în țara noastră și unul dintre cele mai puternice din istoria europeană a avut loc pe data de 14 octombrie. Cataclismul de Sfânta Parascheva a făcut ravagii de neimaginat în țările române. 

Acesta a fost un cataclism cu epicentrul în Vrancea care a fost resimțit pe o suprafață mai mare de 2 milioane de kilometri pătrați, stârnind panică și provocând pagube uriașe. De la Istanbul până la Sankt Petersburg, seismul a zdruncinat orașe importante ale vremii din Balcani, Europa de Est și Centrală, precum Moscova, Varșovia, Varna și Vidin. Este cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în România și unul dintre cele mai puternice din istoria europeană.

Cutremurul s-a produs în anul 1802 pe data de 26 octombrie (14 octombrie pe stil vechi) 1802 în zona Vrancea. Este cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter și s-ar fi produs la o adâncime de 150 de kilometri. Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee, notează Wikipedia. 

Cutremurul a ținut 2 minute și 30 de secunde. Cutremurul principal a fost urmat de o serie de replici, cea mai mare având o magnitudine de 5.5. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial, cauzând moartea unui negustor ambulant.

Cele mai afectate zone au fost cele de la Curbura Carpaților, dar pagubele s-au întins și în Moldova, Bulgaria, Transilvania și Ucraina. În Bulgaria, orașele Ruse, Varna și Vidin au fost aproape complet distruse. Forța cutremurului a crăpat ziduri până în nordul îndepărtat, la Moscova. 

Nu se știe câte victime au fost în total. „Multi oameni și-au găsit moartea sub ruinele clădirilor prăbușite. Deosebit de tare a suferit partea de oraș din apropierea Mănăstirii Sf. Gheorghe. Zidurile înalte ale acestei mănăstiri s-au prăbușit până la clădirile care se găseau de cealaltă parte a străzii și au îngropat oameni care se grăbeau să se salveze pe stradă, ca și pe mai mulți trecători, sub grămezile lor. Strada a fost acoperită cu moloz gros pe distanță de mai multe sute de picioare. Toate casele au suferit puternic, dacă nu au fost distruse total.

Câți oameni și-au pierdut viața în timpul acestor evenimente nu s-a precizat până în prezent. Palatul princiar a devenit în totalitate de nelocuit ”, citează Adevărul precizările unor gazetari de la o publicație a vremii din 1838, despre cum a fost afectat Bucureștiul.