Foto Angajații „Intrepozitelor Albina" Cluj, anii 1940

Sediul în Piața Unirii, mutată ulterior pe str. Regina Maria la nr. 51 (B-dul Eroilor).

Fotografii: Camelia Medeșan (donație) - Arhiva de imagine: Clujul și clujenii

În text: Solemnitarea de deschidere după bombardamentele din 2 iunie 1944 și după doi ani de nefuncționare impuși de regimul horthyst.

• Inaugurarea clădirii ,,Intrepozitelor Albina" din Cluj.

După cum se ştie clădirile „Intrepozitelor Albina" din Cluj au fost grav avariate în urma bombardamentului aerian din 2 Iunie 1944, distrugându-se aproape în întregime etajul II şi o parte din etajul I. Conducerea acestei societăţi, cu sprijinul efectiv şi la directivele Băncii „Albina" din Sibiu, a început reconstruirea clădirilor distruse imediat ce au fost alungate trupele de ocupație din Cluj.

Este prima şi până azi împreună cu palatul Telefoanelor unica clădire mai importantă din Cluj, reconstruită după distrugerile cauzate de războiu.

In ziua de Sf. Petru şi Pavel a avut loc sfinţirea localului în prezenţa: I. P. S. S. Epis- copi Nicolae Colan şi Dr. Iuliu Hossu ai Clujului, a d-lui Dr. Aurel Vlad, fost ministru preşedintele ,,Solidarităţii" asociațiunea băncilor româneşti din Transilvania. Au mai fost prezenți reprezentanţii autorităților d-nii: Gheorghe Crăciun, chestorul poliției, Nicolae Grecu, administrator financiar principal, I. Pop, administrator financiar şi Dr. Cornel Henegaru, se- cretar general al Camerei de Comerţ.

In publicul numeros am remarcat de d-nii: Ioan Albu, directorul Băncii Naționale a României Cluj, Dr. Nerva lercan, directorul general al Băncii ,,Victoria" Arad, Iacob Moldovan, directorul Băncii Româneşti, sucursala Cluj, Dr. Sglimbea, directorul executiv al Băncii Centrale Cluj, Dr. Alexandru Dragomir, director la Banca Centrală Cluj. Z. Cornea, directorul Băncii ,,Oăşiana" Negreşti, V. Bologa, directorul Băncii ,,Vlădeasa" Huedin, G. Maier, directorul Băncii ,,Mureşana" Reghin, Dr. Leon Bancu, directorul Băncii ,,Aurora" Năsăud, Victor Pop, director la Banca Centrală Cluj, Aurel Bozac, director la Banca Centrală Cluj, Dr. Liviu Telia, Dr. Vasile Tarta, directorul general al Băncii Agrare Cluj, Adrian Lazăr, director la Banca Agrară Cluj, Prof. Liviu Lazăr, Prof. Speranţă Th., Prof. Petrescu-Ercea, Stanu, şeful gării Cluj, Prof. Victor Stanciu, preşedintele Consiliului de administrație al ,,Intrepozitelor Albina", Prof. Mihail Şerban, administrator la Banca ,,Albina", Dr. Mihaiu Veliciu, directorul general al Băncii ,,Albina", Marius Peculea, directorul executiv al Băncii ,,Albina", Valeriu Ghircoiaş, directorul Băncii ,,Albina" sucursala Cluj, Dr. Virgil Scridon, subdirectorul Băncii ,,Albina" sucursala Cluj, Nicolae Oprişiu, directorul ,,Intrepozitelor Albina", Dr. Iosif Sebestyen, Ing. Rudolf Sebestyen, Samuil Adler, Sigismund Adler, Coloman Fischer, directorul general al societății Aquila Română Cluj, Vonica, comerciant, Virgil Bălosu, preşedintele Sfatului Negustoresc, funcţionarii Băncii ,,Albina" Cluj şi ai ,,Intrepozitelor Albina" etc., precum şi d-nele: Prof. Dr. Stanciu, Valeria Ghircoiaş, Sabina Peculea, Elena Dr. Tolciu, Maria Dr. Telia, Sabina N. Oprişiu, etc.
Solemnitatea sfinţirii clădirii a fost cele-brată de părintele protopop Simion Curea şi de părintele Dr. Vasile Aştileanu. Răspunsurile au fost date de corul bisericii Sf. Nicolae, condus de dirijorul Alexandru Teognoste.
După terminarea slujbei religioase d-l Prof. Victor Stanciu, preşedintele Consiliului de Administrație al

,,Intrepozitelor Albina" a ținut următoarea cuvântare:

,,Prea Sfințiti Părinți,

Onorati reprezentanți ai autorităților, Doamnelor şi Domnilor,

Stropii de apă sfințită ce ni i-a dat sfeştania săvârşită, mulcomeşte focul din care se renaşte instituția noastră după doi ani de repaos forfat. Refăcute cu mari jertfe, după bombardamentul din 2 lunie 1944, ,,Intrepozitele Albina" reîncep de acum activitatea întreruptă.

Multumim încântați de Inalta cinste ce ne-au făcut P. S. Lor şi reprezentanții auto- rităților, mulțumim tuturor onoraților noştri oaspeți, care au binevoit să asculte chemarea noastră şi să ne onoreze la acest început de activitate, ce o depune Soc. ,,Intrepozitele „Albina" In folosul obştei şi al economiei naționale.
Refacerea instituției noastre este dovada vredniciei româneşti şi a fermei hotărîri de a ocupa in economia Tárii noastre locul ce ni se cuvine. Trebue să vindecăm lacunele ce ni le-a lăsat tratamentul master al trecutului. Popor sărăcit, înlăturat dela toate beneficiile de care se bucură o societate evoluată în primele luni ale libertății sale, neamul nostru a pornit să-şi recucerească ce era al său, în toate domeniile vieții naționale.
Când se va scrie şi analiza creațiile generației din anii 1918-1922, se va vedea ce operă uriaşă s'a făcut, când în curs de câțiva ani s'au vindecat rănile, s'au reparat neglijentele, s'au refăcut nedreptățile. In curs de câțiva ani românismul de aici, după 1918, şi-a creiat o administrație și justiție românească, a înfiintat 104 şcoli secundare noui, 1 universitate, 1 şcoală politehnică, 4 academii şi mii de şcoli primare.

In domeniul economic duşmanii noştri ne credeau mult inferiori fiindcă, îşi spuneau ei, singură însuflețirea şi dorința nu sunt suficiente să schimbe o situație de inferioritate. Micul capital de care dispunea neamul nostru, robul eliberat, era prea mic ca să ia asupra sa marele rol ce-i revenea de drept prin sfărâmarea lanțurilor. S'au înființat câteva bănci, au încercat să românizeze industria şi comertul. Era prea mică transfuzia de sânge ce se făcea, ca să poată face completă circulația economiei naționale corespunzătoare nouilor cerinte. Dar nu lipseau numai capitalurile, lipseau şi specialiştii. Via era mare şi muncitorii puțini, puțini dar curajioşi şi gata să facă imposibilitățile posibile şi visurile realități.

In aceşti ani de fermentare generală, Institutul de credit şi economii „Albina" din Sibiu şi-a aşezat un nou rolu in capitala străină a Ardealului înstrăinat, a înfiintat o sucursală, dându-i pe lângă prestigiul moral de care s'a bucurat ,,Albina" din Sibiu în toată vremea în cercurile cele mai variate şi depărtate, dându-i un capital destul de modest, i-a dat totodată ce a avut mai bun: o matcă tânără, pe tânărul director Marius Peculea, actualul director executiv al Centralei din Sibiu. In 2 camere modeste s'a început activitatea noului roiu a sucursalei „Albina" în Cluj.
-

In timp ce băncile nou creiate s'au avântat în mărețe cuceriri industriale, era atât de mult de făcut atunci, - cea mai veche, cea mai chemată să ia conducerea, banca cu cei mai mulți specialişti şi cu cel mai frumos trecut, care oferea cea mai deplină garanție tuturora, nu a creiat nicio industrie, nicio participație în marile concerne industriale. Albina" a rămas institut de credit şi economii, aşa cum s'a scris dela început in statutele ei. A dat credite întreprinderilor particulare şi a administrat economiile obştei româneşti.

In anii grei ai războiului economic ce a urmat războiului mondial, când băncile finan- taloare ale propriilor lor industrii, luptau cu greutăți, s'a văzut cât de bine a cunoscut conducerea „Albinei" nevoile vremurilor şi posibilitățile, ocrotind fără riscuri capitalul strâns din micile economii ale poporului abia eliberat din lanțurile sărăciei şi sclaviei. Capitalurile noastre atunci încă nu erau suficiente să hrănească mijloacele de producție, dar ele puteau şi trebuiau să desvolte comertul, prin care să pregătească desfacerea produselor industriale, căci comerțul este şi trebue să fie înaintemergătorul industriei. Ceea ce nu a făcut nicio altă bancă, a făcut ,,mAlbina" prin înființarea societății ,,Albina Intrepozite", care avea ca scop: promovarea comerțului engros în țară şi străinătate, precum şi înfiintarea de magazii publice şi intrepozite vamale libere.
Când se va scrie istoria „Intrepozitelor Albina", se va putea începe cu cuvintele Evangheliei...la început a fost ideea conducătorilor băncii „Albina" de a veni în ajutorul comerțului transilvănean. Aceasta a fost hotărîrea băncii, pentrucă era hotărîrea lor bine chibzuită,

Criza în lume nu este o criză a producției şi nici chiar a mijloacelor de producție, cât mai ales a mijloacelor de desfacere. Chiar la noi în țară avem multe produse necesare unui standard de vieață ridicat, am putea produce şi mai multe, dacă ele ar putea fi oferite până în cele mai tăinuite plaiuri ale pământului românesc, dar nimeni nu le oferă şi prea puțini uşurează desfacerea lor, nimeni nu se îngrijeşte de progresul comerțului românesc. Fără cerere, oferta nu poate fi decât mică, şi dacă lipseşte şi aceasta mică ofertă, producția se inneacă în propria ei massă. Un standard de vieață mai ridical, o ridicare economică a populației noastre va putea fi accelerată prin oferta cinstită a produselor pe cari le avem, pe cari le putem avea prin comert.
Conducătorii Băncii ,,Albina" de acum un sfert de veac ştiau acest lucru şi în loc să se avânte în industrii imobilizatoare ale micilor capitaluri, surzi la criticile uşuratice, ce se aduceau „anchilozării" în vechile concepții economice, au rămas neclintiți în calea lor de păstrători şi chivernisitori ai micilor economii naționale, iar pentru cerințele vremurilor noui şi libere, au hotărît că primul pas ce trebue să-l facă, este săltarea comerțului românesc şi au înființat în Cluj, în anul 1920 societatea noastră: „Intrepozitele Albina", cu un capital inițial de 3.000.000 lei. Primii fondatori erau însăşi Banca ,,Albina" din Sibiu, preşedintele Consiliului de administrație al Băncii „Albina": Dr. Ilie Beu; membru în acest Consiliu: Prof. univ. Dr. I. Lupaş; director executiv al Băncii „Albina" din aceea vreme: Constantin Popp: un mare proprietar de case din Cluj: David Sebestyén; un mare comerciant din Cluj: Bela Blau şi directorul filialei „Albina" din Cluj: d-l Marius Peculea. Banca ,,Albina" a păstrat 60% din capitalul semnal.

In mobilitatea Imprejurărilor după primul războiu mondial, cu variația de legislații în diferitele regimuri ale țării întregite, cu o relativă siguranță a transporturilor, nici CFR. nu lua nicio garanție pentru mărfurile ce-i erau încredințate - cu lipsa de pregătire comercială a lumei dela noi, cu suficiența ce a cuprins societatea românească eliberată, toti crezându-se buni şi potriviți pentru toate, când toți alergau după alte şi alte mirajuri ale zilelor întâiei libertăți, era greu să înjghebezi o societate comercială în care capabilitatea dublată de stăruință şi perseverenţă să se mulțumească cu mijloacele modeste ce le putea pune la îndemână o societate comercială începătoare. Această minune a putut-o face pleiada de economişti din jurul băncii „Albina". Luptând cu toate împotrivirile, conducătorii întreprinderii au urmărit cu stăruință şi îndârjire săltarea comertului românesc, au fortat vitregiile vremurilor, au clădit, au întregit instalațiile, au reparat şi modificat convenții, dând noui forme juridice înțelegerilor cu muşterii, au format comercianti, selecționându-i din forfe tinere şi oneste şi însufleţite dar fără tradiții comerciale, au făcut noui emisiuni de capital în care Banca „Albina" a semnat întreaga emisiune a acțiunilor cu o prea mică rentabilitate, conştienți fiind că prin cimentarea noilor capitaluri în fundamentul instituției se salvează o ideie. Au salvat ideia şi au biruit greutățile.
Popasul zilei de astăzi este serbarea acestei biruințe.

Granita dela Feleac, nu a putut distruge societatea noastră. Chiar şi bombardamentul nimicitor din 2 Iunie 1944 a răvăşit numai pietrile clădirii, a distrus numai instalațiile societății noastre, nu a nimicit însă dorința noastră de a salva ideea comerțului românesc. Clădirile noastre, prin noui jertfe au renăscut din cenuşa războiului mai frumoase, mai trainice, mai adaptate scopurilor. Gratie Proniei cereşti, care a tinut în deplină sănătate şi a înaintat în posturi de răspundere pe înființătorii societății noastre ; norocului ce l-am avut ca directorul general al Băncii „Albina" să fie omul călit în spiritul legilor d-l Dr. Mihai Veliciu, care numai a sprijinit din toate puterile societatea noastră, ci a stăruit ca ideea pusă la temelia Intrepozitelor să fie realizată şi la alte sucursale ale Băncii „Albina"; dar totodată grație echipei schimbate dela conducerea su-cursalei ,,Albina" din Cluj, echipă schimbată şi totuşi veche dela începutul sucursalei, concrescută cu activitatea Intrepozitelor noastre ; şi grație ajutorului B. N. R. şi al ,,Federației pentru Sprijinirea Sinistraților", am putut reface în scurt timp clădirile dărâmate de războiu. Echipa refacerii instituției noastre ar putea spune că la această mănăstire a economie naționale, meşterul Manole s'a zidit pe sine însuşi în temeliile clădirilor noastre. D-l director Valeriu Ghircoiaş şi Dr. Virgil Scridon, directorul ,,Intrepozitelor Albina" Nicolae Oprişiu şi funcţionarii lui n'au crutat nicio oboseală să refacă, îndată după dezastru, fagurii de piatră ai coşnitei răsturnate şi au înfăptuit minunea completei restaurări cu suma relativ modestă, 150 de milioane, a celei mai mari clădiri restaurate în Clujul bombardat.
Pe toți care ne-au ajutat îi asigurăm, că ideea mare pe care au salvat-o va fi dedicată binelui obştesc, pentru care a fost înființată societatea noastră.

Asigurăm oficialitatea, care a onorat cu prezența sa serbarea noastră, că suntem în- ţelegători ai vremurilor mari pe care le trăim şi vrem ca toată activitatea noastră să fie în folosul multimei pentru a cărei ridicare s'au pus bazele, ,,Intrepozitelor Albina" şi o rugăm ca şi în viitor să ne dea ocrotirea de care ne-am bucurat şi în trecut.

Având posibilitățile ce ni le dau instalațiile noastre de înmagazinare, a celor mai va- riate mărfuri in condițiuni optime, având încrederea obştei comercianților cu care am lucrat în trecut, controlul şi garanțiile ce ni le dă cea mai veche şi mai temeinică bancă din Transilvania, vechiul „Institut de credit şi de economii „Albina’’’’ din Sibiu şi sucursala ei din Cluj, oferim marilor producători de mărfuri cele mai bune şi serioase condițiuni de înmagazinare, desfacere şi asigurare a produselor lor.

Sperăm ca în curând să se redeschidă traficul de mărfuri cu tările aliate, îndeosebi cu vecinii noştri mari producători cu nesfâr- şite surse, ca societatea noastră să poată oferi lumei comercianților produsele străine industriale în cele mai favorabile condițiuni.

Domnule director general,
Domnule director executiv,

In aceste momente solemne ne gândim cu reținută emoție la anii ce s'au scurs dela
înființarea Intrepozitelor, ne amintim de şedințele de îndrumare şi control, ce le-ați ținut la sediul societății noastre, şedinţe ce se continuau până târziu ca să sfârşească în conveniri de plăcută şi înțeleaptă destindere. Lipsesc dela această serbare a noastră preşedintele Consiliului, d-l Dr. Ilie Beu şi consilierul şi controlorul activității noastre d-l director Ion Vătăşianu. Vă rugăm să le transmiteți omagiul nostru şi sentimentele de recunoştinţă pentru tot ce au făcut în cursul primului sfert de veac al societății noastre. Vă rugăm să le comunicați promisiunea ce vă facem că vom veghia ca opera aceasta durată din tenacitate, înțelegere şi jertfire, să prospere în concepția ei originală, ca ea să fie şi în viitor muncă şi pricepere în folosul obştei".
La masă d-l Marius Peculea a toastat pentru M. S. Regele, mulțumind I. P. S. S. Episcopi şi reprezentanților autorităților pentru participarea lor la această serbare a muncii româneşti.

Au mai toastat pentru prosperarea instituției d-nii Virgil Bălosu în numele Sfatului Negustoresc, care a evidențiat rolul preponderent în vieaţa economică românească a Clujului a d-lui director Valeriu Ghircoiaş. Dr. Sebestyen unul dintre inițiatorii Intrepozitelor, d-l Vonica în numele comercianţilor şi un reprezentant al reuniunilor de meseriaşi şi comercianți români.

P. S. S. Episcopul Dr. Iuliu Hossu, urând ,,Intrepozitelor Albina" prosperitate şi succes pentru binele comerțului românesc, a anunţat asistenţei că P. S. S. Episcopul Nicolae Colan, a fost sărbătorit înainte de masă cu prilejul aniversării instalării P. S. Sale pe scaunul de vlădicie. Asistenţa în picioare a ovaționat pe înaltul arhiereu. Adânc impresionat P. S. S. Nicolae Colan, a mulțumit tuturora pentru manifestaţia de simpatie, apoi cei doi arhierei s'au îmbrăţişat în aplauzele mulţimii.

Seria cuvântărilor a încheiat-o d-l Dr. Mihai Veliciu, stăruind asupra vitalităţii naţiunei româneşti şi aducând elogiu populatiei româneşti din Nordul Transilvaniei pentru atitudinea ei din timpul ocupaţiei străine.
Serbarea dela,,Intrepozitele Albina" a continuat până târziu într'o atmosferă amicală. La reuşita serbării a contribuit mult corul Bisericii Sf. Nicolae, care a delectat asistenţa cu frumoase cântece populare româneşti.

Articol apărut în revista ,,Patria", 1923.
Link informativ oferit de: Ferenczi Szilárd - Erdélyi Krónika