Atenție la aceste 8 E-uri! Ce au descoperit cercetătorii

Oamenii de știință au identificat opt ​​substanțe chimice utilizate în mod obișnuit pentru conservarea alimentelor, care sunt asociate cu un risc crescut de hipertensiune arterială.

Cercetătorii au urmărit pe termen lung dietele și starea de sănătate a 112.395 de persoane din Franța pe o perioadă de aproape opt ani și au constatat că persoanele care consumau cele mai mari cantități de conservanți non-antioxidanți au avut un risc cu 29% mai mare de a dezvolta hipertensiune, comparativ cu cele care consumau cele mai mici cantități. Pentru bolile cardiovasculare, riscul a fost cu 16% mai mare.

Și consumul ridicat de conservanți antioxidanți a fost asociat cu un risc mai mare de hipertensiune, cu aproximativ 22%.

Cercetătorii au analizat apoi 17 conservanți consumați de cel puțin 10% dintre participanți. Opt dintre aceștia au fost asociați cu o incidență mai mare a hipertensiunii, arată Science Alert.

Este important însă că studiul este unul observațional. Asta înseamnă că cercetătorii au identificat o asociere între consumul acestor aditivi și apariția hipertensiunii, dar nu pot spune că aditivii sunt cauza directă a bolii.

Cele opt substanțe identificate în analiză sunt:

• sorbat de potasiu – E202, folosit, printre altele, în produse din fructe și băuturi;
• metabisulfit de potasiu – E224, utilizat inclusiv în unele băuturi alcoolice;
• nitrit de sodiu – E250, întâlnit în special în produse din carne procesată;
• acid ascorbic – E300, cunoscut și ca vitamina C și utilizat inclusiv pentru prevenirea oxidării;
• ascorbat de sodiu – E301, utilizat în produse din carne procesată;
• eritorbat de sodiu – E316, folosit, de asemenea, în produse din carne;
• acid citric – E330, întâlnit frecvent în băuturi și alte produse alimentare;
• extract de rozmarin – E392, utilizat în special în uleiuri și grăsimi.

Chiar și acidul ascorbic (E300), denumirea chimică a vitaminei C, a fost asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Autorii cercetării nu recomandă eliminarea automată a alimentelor care conțin aceste substanțe, ci de a acorda întâietate alimentelor cât mai puțin procesate și de a avea o alimentație variată, limitând, astfel, consumul excesiv de produse ultraprocesate.

Rezultatele studiului impun necesitatea unor cercetări suplimentare, inclusiv studii experimentale, pentru a înțelege mecanismele prin care conservanții ar putea influența sănătatea cardiovasculară.