Foto Cluj, 1922–1927. Violențe antisemite în orașul interbelic

În anii care au urmat Primului Război Mondial, Clujul a devenit unul dintre centrele în care radicalizarea naționalistă și antisemită s-a manifestat tot mai vizibil, în special în mediul studențesc.

Primele conflicte documentate apar încă din 1919, în jurul Facultății de Medicină, iar în anii următori tensiunile au evoluat de la revendicări privind accesul studenților evrei la violențe propriu-zise.

În 1922, o parte a studenților români au început să solicite introducerea principiului numerus clausus, prin care accesul studenților evrei la universități urma să fie limitat. În toamna aceluiași an, conflictul a degenerat în agresiuni fizice și în atacuri asupra unor persoane și instituții evreiești din Cluj. Au fost atacate locuințe și magazine, iar în 28 noiembrie 1922 au fost devastate cantina studențească evreiască, birourile Uniunii Evreilor, precum și redacția și tipografia ziarului Új Kelet. Distrugerea tipografiei a întrerupt pentru o perioadă apariția publicației. Criza a afectat direct și Universitatea din Cluj. În decembrie 1922, în urma unor noi incidente, activitatea Facultății de Medicină și apoi a Universității a fost suspendată temporar. În același timp, conducerea Facultății de Medicină a refuzat să introducă discriminarea studenților după naționalitate sau religie: la 25 octombrie 1923, Consiliul profesoral a reafirmat că regulamentul universitar nu permitea interzicerea participării studenților evrei la cursurile de necropsie. Au existat și sancțiuni: la 3 mai 1923 au fost exmatriculați șapte studenți implicați în tulburări. MAI MULTE, în postarea de mai jos.