Dragoş Tănase, între fotbalul şi rugby-ul de performanţă
- Scris de Florentina Tatar
- 25 Mar 2011, 22:34
- Life
- Ascultă știrea
Dragoş Tănase, CEO al Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), a vorbit, într-un interviu acordat ZIUA de CLUJ, despre activitatea sa sportivă, ca fotbalist şi rugbist de performanţă, dar şi despre planurile pe care RMGC le are vizavi de aducerea suporterilor din Roşia Montană la meciurile susţinute de CFR Cluj.
Personal, ce legătură aveţi cu fotbalul?
Am jucat fotbal la juniori, la Focşani, am fost coleg cu Narcis Răducan. Am jucat portar, apoi am trecut către rugby şi acolo am rămas. Am jucat rugby de performanţă de la 7 ani până în facultate. Am început la Focşani, apoi am continuat în Bucureşti, la Olimpia, la Sportul Studenţesc. Am avut o ofertă de la Minerul Lupeni în perioada respectivă, să joc acolo, să fac Facultatea de Mine, dar am preferat Bucureştiul şi m-am axat pe studiu.
Mai sunteţi pasionat de sport?
Am mers la rugby în ultima perioadă, nu am avut aşa mult timp şi pentru fotbal. Sunt o fire sportivă în general, îmi place schiul, am început să joc golf. Am mulţi prieteni în zona sportului. Acum ţin cu CFR Cluj şi cu Unirea Alba Iulia, dar, în general, nu am avut o echipă favorită pe fotbal.
De ce a ales RMGC să susţină financiar o echipă de fotbal?
Implicarea noastră a fost în mai multe sporturi, dar nu atât de vizibil. Proiectul a fost suspendat, bugetul a fost limitat, de aceea implicarea noastră a fost mai limitată, concentrată pe zona proiectului. Am sponsorizat câteva activităţi sportive, suntem mândri că avem cei mai buni schiori din România. La 17 ani, Andrei Tanţoş câştigă campionate, merge la competiţii internaţionale şi suntem parteneri cu el. Suntem implicaţi la nivel local şi în alte activităţi. La repornirea proiectului am decis să lărgim aria de implicare, sponsorizăm şi Unirea Alba Iulia, avem parteneriate cu schiul şi cu alte sporturi.
Cum s-a ajuns la Cluj?
Practic, tot ceea ce încercăm să facem este în regiunea proiectului. Clujul este inevitabil în zona asta, e un oraş care a fost alături de proiect în mod tradiţional, foarte multe dintre firmele cu care am lucrat şi consultanţii noştri vin din Cluj. De aceea, pentru noi oraşul e o zonă unde venim natural cu activităţile noastre sociale, culturale şi sportive.
Aţi luat în calcul rivalitatea cu "U" Cluj?
Judecata noastră nu e pe termen scurt. Vrem un plan pe termen lung şi ne dorim să sprijinim acest fenomen. Cred că timpul va arăta că noi vom fi un partener de încredere pentru tot ce înseamnă fenomenul sportiv. Pe termen lung, credem că aurul de la Roşia Montană va rămâne aici pentru echipele şi sportivii de top ai acestei regiuni.
Cum vor simţi locuitorii din Roşia Montană acest parteneriat cu CFR?
Avem în vedere transportul unor suporteri de la Roşia Montană la meciurile din Gruia, un turneu de juniori la vară, poate un amical al CFR-ului la Roşia Montană.
Câţi suporteri vă gândiţi să aduceţi?
În Roşia Montană sunt acum aproximativ 2.600 de locuitori, din care populaţia aptă de muncă e undeva la 1.300. Proiectul minier se va face cu 14 sate. Echipa CFR este foarte simpatizată, toţi se uită la meciurile acesteia. Am simţit un apetit al celor din zonă pentru CFR Cluj şi din informaţiile şi studiile noastre reiese că este echipa-simbol a Transilvaniei. A avut o evoluţie, şi-a câştigat foarte mulţi fani inclusiv în zona noastră, a proiectului.
Care este acum viaţa localnicilor?
Ei nu mai au multe bucurii, nu au locuri de muncă, vor aprecia foarte mult prezenţa echipei CFR Cluj. Din păcate, şi-au terminat ajutoarele sociale, au ieşit din şomaj, situaţia e disperată. De aceea, în ultima perioadă am mai făcut cam 150-200 de angajări, să mai absorbim din tensiunea socială. Mai plănuim ca anul acesta să facem câteva sute de angajări, pe măsură ce proiectul va cunoaşte noi faze. Sperăm ca la anul proiectul să demareze şi să putem oferi câteva mii de locuri de muncă.
Aveţi cereri de angajare?
Tot timpul. Cererea este enormă; e o tragedie ce se întâmplă acolo, oamenii sunt disperaţi, ne cer ajutorul - să găsim o formă prin care să îi ajutăm să supravieţuiască. Nu au bani de pâine şi îşi doresc foarte mult pornirea proiectului minier.
Care sunt planurile pe termen scurt?
Toată lumea vorbeşte de turism, dar când vii în Roşia Montană, nu ai unde să stai, unde să mănânci, nu ai restaurante, nu ai pensiuni. Anul acesta ne propunem reabilitarea unor clădiri istorice care să fie oferite comunităţii locale pentru a face acolo hotel, cantină sau un mic restaurant. Ne mai propunem reabilitarea câtorva obiective turistice, 50 de case din zona istorică protejată, reabilitarea şi amenajarea spre vizitare a unei galerii romane din zona istorică protejată, tocmai pentru a crea un început de nucleu de dezvoltare a turismului. Evident, e doar un început şi marile investiţii vor veni odată cu proiectul minier.
Au loc ecologizări ale zonei?
Aceşti ecologişti se opun doar proiectului minier, ce-i în jur nu interesează. Pentru noi este neplăcut, sunt atâtea probleme în jur, dar ei le arată cu degetul doar pe cele din zona proiectului minier. Sunt gropi de gunoi neecologizate, zona are nevoie de investiţii în tot ce înseamnă utilităţi, începând de la reţelele de apă, de la drumuri la asistenţa medicală, şcoli. Trebuie investiţii masive pentru a putea vorbi de turism acolo. Proiectul minier e o oportunitate, prevede rezolvarea acestor probleme. Nu vom mai vedea ape acide, gunoaie pe Arieş, ci un mediu curat, care să atragă turişti în zonă. De fapt, proiectul minier este şansa reală a acelei zone pentru supravieţuire pe termen lung. Credem că odată pornit acel proiect, o să vedem multe alte investiţii în diverse zone, alte proiecte miniere. Vom vedea o dezvoltare a proiectului minier pe câţiva zeci de ani de acum înainte, cu impact economic masiv în zona Munţilor Apuseni.
CEO de trei ani
Dragoş Tănase este CEO la Roşia Montană Gold Corporation din februarie 2008. Pentru a ocupa acest post a renunţat la colaborarea cu compania UPC, unde a ocupat poziţia de director financiar începând din 2001 şi în cadrul căreia a supravegheat fuziunile a 17 companii din 200 de locaţii.
