Hiroshima 1945. Se împlinesc 79 de ani de la primul atac nuclear

Marți se împlinesc 79 de ani de când o bombă atomică a distrus orașul japonez Hiroshima.

Au fost prezenți prim-ministrul Kishida Fumio și reprezentanți din 109 țări, inclusiv puteri nucleare, precum Statele Unite și Marea Britanie.

O listă actualizată a victimelor bombei atomice a fost plasată în interiorul unui cenotaf din parc. Include numele celor care au supraviețuit bombardamentului, dar au murit în ultimele 12 luni. Lista are acum peste 340.000 de nume.

Un moment de liniște a fost ținut la ora locală 8.15, marcând momentul exact când bomba atomică a explodat pe cerul Hiroshimei în urmă cu 79 de ani.

Bomba "Little Boy" a făcut aproximativ 140.000 de morţi la Hiroshima. Multe victime au fost ucise pe loc şi multe altele au murit din cauza rănilor sau a radiaţiilor în săptămânile şi lunile care au urmat.

Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică americană a fost lansată asupra Nagasaki (sud-vest), provocând încă 74.000 de morţi.

Aceste două bombe de o putere distructivă fără precedent la acea vreme au îngenuncheat Japonia: pe 15 august 1945, împăratul Hirohito a anunţat capitularea în faţa Aliaţilor, marcând astfel sfârşitul Celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, istoricii continuă să dezbată dacă acest atac nuclear dublu chiar a salvat mai multe vieţi prin precipitarea sfârşitului conflictului.

Mulţi consideră crime de război atacurile nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki, din cauza amplorii fără precedent a devastării şi a numărului mare de victime civile.

La șapte luni de la aruncarea bombelor, în martie 1946, Corpul de Counter Intelligence (CIC) al SUA, sub conducerea agentului special responsabil William B. Simpson, a trimis o echipă atât la Hiroshima, cât și la Nagasaki pentru a strânge informații despre efectele ulterioare ale bombardamentelor.

William B. Simpson a pregătit o relatare fotografică adnotată ca parte a investigației orașelor devastate, menționând că, în ciuda eforturilor localnicilor de a atenua pagubele, distrugerile au fost majore: din 90.000 de clădiri din oraș, 62.000 au fost complet demolate, iar alte 6.000 au avut pagube ireparabile.

Simpson a raportat atunci că o mână de clădiri mai moderne, armate cu beton, erau încă în picioare și puteau fi reutilizate, dar interiorul clădirilor fusese ars în urma exploziei.

Scena din Nagasaki a fost asemănătoare cu Hiroshima, cu pagube cât vedeai cu ochii. Singura excepție a fost cartierul de afaceri din Nagasaki, care a fost protejat de crestele din partea de est a văii.

Cea mai gravă distrugere pe care Simpson a observat-o au fost cea care privește locuitorii. În ciuda avertismentelor oferite de armata SUA înainte de a arunca bombele, mii de oameni au rămas în orașe. Populația Hiroshimei a fost estimată la 380.000, cu aproximativ 255.000 încă în oraș în acea dimineață fatidică. În raportul lui Simson s-a estimat că mai mult de 90 la sută dintre persoanele aflate la 2.000 de metri de centrul exploziei și mai mult de 50 la sută aflate la o milă de explozie au fost ucise. După estimarea sa, cifrele date de Cartierul General Aliat - 78.150 de morți, 37.425 de răniți și aproape 14.000 de dispăruți - erau departe de a fi exacte.

Statele Unite nu şi-au cerut niciodată oficial scuze. Dar în 2016, Barack Obama a devenit primul preşedinte american în funcţie care s-a dus la Hiroshima, unde a adus un omagiu victimelor şi a chemat la o lume fără arme nucleare.

Ceremonia din acest an de la Hiroshima a venit alături de temerile crescute că armele nucleare ar putea fi folosite din nou.

Conflictele din întreaga lume, inclusiv invazia prelungită a Rusiei în Ucraina, au zdruncinat ordinea internațională.
Calea către abolire și dezarmare pare din ce în ce mai îndepărtată.