Ioan Gyuri Pascu: "Nu am întrerupt legătura cu Clujul". Ce comedii are în plan
- Scris de Ioana Pîrlea
- 06 Noi 2014, 18:50
- Life
- Ascultă știrea
Cunoscutul comediant, actor şi muzician Ioan Gyuri Pascu, venit la Cluj, oraşul studenţiei sale, vorbeşte despre satira politică, despre proiectele pe care le are în vizor, dar şi despre modul în care show-urile de comedie supravieţiuesc sau nu în jungla televiziunii.
Aţi trăit anii studenţiei chiar aici, la Cluj. Ce vă leagă cel mai mult de oraşul din inima Transilvaniei?
Ioan Gyuri Pascu: Cel mai mult mă leagă de Cluj faptul că sora mea stă în Cluj, că eu nu-s un om care să trăiască din amintiri, dar m-am bucurat mult să mă întorc aici, am foarte mulţi prieteni în Cluj, am petrecut patru ani minunaţi între '84 şi '88 aici, la facultate. Clujului îi datorez faptul de a fi făcut teatru adevărat, cu domnul Vartic, cu trupa Ars Amatoria, am făcut nişte spectacole minutate atunci: Eugen Ionesco, Caragiale şi am învăţat multe, dar cel mai important e că am rămas cu mulţi prieteni. Clădirile s-au mai schimbat în Cluj, dar prietenii mi-au rămas aceiaşi. Asta e ce mă leagă de Cluj. Eu revin aici în fiecare an, ori la concerte, ori cu teatru, lansări de disc de carte, nu am întrerupt legătura cu Clujul.
Cum a începul colaborarea cu Divertis şi ce s-a schimbat de-a lungul timpului?
Ioan Gyuri Pascu: I-am cunoscut pe cei de la Divertis în 86 şi din 87 sunt şi eu membru. Ce pot să constat eu că s-a schimbat în aceşti ani e doar faptul că... am îmbătrânit destul de tare. Dar în rest, ne-am distrat la fel de tare, am muncit foarte mulţi ani împreună, după aceea în 2007 eu m-am retras puţin din televiziune, pentru că m-am axat mai mult pe teatru şi muzică şi, din 2009, Divertis s-a desfăcut în două: în Serviciul Român de Comedie, unde au plecat doi colegi, iar 8 dintre noi suntem Distractis. Dar lucrurile sunt cam aceleaşi, suntem aceiaşi prieteni, facem glume tot timpul, îmi place să mă întâlnesc cu ei la proiecte.
Satira politică este una din pricipalele modalităţi de stârni hohote de râs. Cum aţi reuşit să transpuneţi evenimentele politice relativ grave în comedie?
Ioan Gyuri Pascu: Într-un fel, pe mine nu m-a interesat niciodată prea tare umorul politic, întotdeauna mi-a plăcut să fac celelalte părţi de umor, pentru asta cu politica i-am lăsat pe alţi colegi. Mie nu mi-a plăcut şi nici n-o să-mi placă niciodată.
De unde vă inspiraţi?
Ioan Gyuri Pascu: Fiecare se inspiră din diferite părţi. Personal, pentru mine, inspiraţia e una singură: de sus, de la Divinitate. Restul, ce îi împrejur, vă daţi seama că surse sunt în fiecare zi şi nu reuşeşti să redai comedia creată de realitate.
Sunteţi în plină pregătire pentru un spectacol de zile mari pentru a aduce în lumina reflectoarelor un show care satirizează, în cel mai haios mod, situaţia politică actuală. Vorbim despre o parodie după un talent-show, în care candidaţii la Preşedinţie sunt aleşi în funcţie de voce.
Ioan Gyuri Pascu: Spectacolul e făcut exact numai pentru perioada asta de alegeri şi din 16 el devine inoperant mai mult de jumătate din el, însă din o parte a acestuia putem să facem un alt spectacol. Este un show exact despre această cursă nebună pentru preşedinţie şi partea frumoasă e concursul ăsta de voci în care apar concurenţii cum sunt aleşi după voce de vechii preşedinţi. Asta e o chestie destul de interesantă. Tot interesant e faptul că cei trei preşedinţi, Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, au câte un moment de stand-up comedy.
Trupa Distractis a dispărut, în ultima perioadă, de pe micul ecran, televiziunile având în momentul de faţă alte priorităţi. Cum vi se pare direcţia în care se îndreaptă media?
Ioan Gyuri Pascu: Aceste talent show-uri omniprezente în media mi se par cvasi-inutile. Atâta tot că există posibilitatea ca un concurent mai talentat să fie văzut de multe milioane de telespectatori, dar, altfel, eu îl consider un simplu karaoke. Pentru mine, viaţa nu e un concurs, ci un dar. Cred că dacă un om are talent poate apară fără să îi spună trei persoane din juriu dacă e bun sau nu. Aceste show-uri sunt ţinute doar pentru rating. Televiziunile comerciale au ajus să aibă tată şi mamă punctul de rating şi au devenit extrem de comerciale: se imită unii pe alţii şi nici unii nu fac, de fapt, rating-ul cuvenit, pentru că au exact aceleaşi emisiuni, doar cu un nume diferit. Fiecare încercă să aibă audienţă mai mare şi să îl distrugă pe celălalt, ceea ce nu e un lucru constructiv. Dacă vă uitaţi duminica şi unul face emisiuni cu motoare şi maşini, imediat sar alte cinci posturi să facă emisiuni cu motoare şi maşini. La fel cu emisiunile dedicate dansului sau cele muzicale. Şi toate sunt la fel. După părerea mea, chestia asta de concursuri sau competitivitate poate crea un soi de invidie, în locul unui lucru constructiv. Mie nu mi-au plăcut concursurile niciodată, i-am dat şi fiicei mele acestui sfat: viaţa nu-i un concurs, viaţa este un dar.
Este o prioritate pentru trupa Distractis să revină pe sticlă?
Ioan Gyuri Pascu: Colegii au mai încercat. Acum să vedem... Vine luna ianuarie şi rămâne să negociem. Dacă voi găsi un proiect care să îmi placă, mă duc şi eu. Dacă va fi doar cu politică şi cu astea, nu mă duc. Eu sunt un om liber şi mie îmi place să fac lucruri care mă reprezintă şi nu îmi place să fac compromisuri. Am fost chemat de multe televiziuni de divertisment şi am refuzat toate ofertele, chiar dacă erau pe bani mulţi.
Cât de greu este ca o producţie să ajungă în grila de programe?
Ioan Gyuri Pascu: Orice se poate face să prindă la public. Pentru că toată chestia asta cu "prinsul la public" e relativă, toţi spun că publicul cere ceva, dar de fapt le dau să aleagă din foarte puţine lucruri. Tu le dai mere şi pere şi spui că le-ai dat fructe. Dar tu nu le-ai dat banane, nu le-ai dat portocale, aşa fac ei, dau ceva. E o manipulare. La fel e şi la radio, de exemplu. Dacă întrebi la radio de ce nu dau şi cântecele lui Gyuri Pascu, ei spun nu se cere, publicul cere altceva. Dar ei nici nu le-au dat, ca să aibă ocazia să spună asta. Aceeaşi poveste se repetă şi în televiziune. De aceea, consider că trebuie să apară persoana curajoasă, care să facă ceva al ei. Să faci ceva să fie al tău, să fie deosebit. Oricum, eu prevăd că în maxim trei ani de zile, toate se vor muta pe internet. De asta, dacă cineva e hotărât şi poate să îşi facă nişte canale bune de internet, să investească acolo. Spre exemplu şi eu mi-am făcut un canal pe youtube, unde mă ascultă toţi cei care doresc, dar nu au cum să facă asta la radio şi pe chestia asta am şi concerte. Deci cred că toate se vor muta în curând în mediul virtual. Nu se poate spune dacă e bine sau rău. Dacă stăm să analizăm, de când a apărut internetul vânzările de albume merg foarte greu, pentru că oamenii descarcă pozele de pe internet. Nu-i neapărat bine, dar lumea curge, nici nu a început cu noi şi nu se "gată" cu noi.
Ioan Gyuri Pascu s-a lansat în cariera muzicală în anul 1977 și de atunci a abordat diverse stiluri muzicale, printre care: pop, rock, blues și reggae. A fondat mai multe formații de succes în anii '90, precum The Blue Workers sau Pacific, al căror solist a fost. A lansat mai multe piese de rock alternativ prin casa sa de discuri, Tempo Music, și este un critic al radioului comercial românesc.
Pe lângă activitatea din grupul de umor, unde aborda în special satiră politică, a mai jucat în filme de lung metraj precum O vară de neuitat, în regia lui Lucian Pintilie și în Occident, regizor Cristian Mungiu, și a mai jucat în mai multe piese de teatru. A colaborat cu mai multe posturi de televiziune, printre care TVR 1, Antena 1 și Pro TV. A mai contribuit ca jurnalist sportiv și comentator de sport, și a scris mai multe cărți religioase.
