Mărturii din istoria tumultoasă a Clujului. Pe pereţii UBB

Pentru istorici, cele mai valoroase inscripţii sunt cele ale soldaţilor români care au intrat în Cluj la 24 decembrie 1918 in cadrul regimentului I Avram Iancu. Acele momente au lăsat urme pe zidurile universităţii, stârnind emoţii până în zilele noastre.

"Astfel am putut vedea pe faţada universităţii o intervenţie Trăiască România Mare, a unui soldat din regimentul Avram Iancu, la 1919 şi, ca dovadă a istoriei si a acestui oraş această inscripţie care era păstrată foarte bine până acum câţiva ani, acuma este martelată", a precizat istoricul Tudor Sălăgean.

Majoritatea inscripţiilor aparţin studenţilor care au studiat la universitatea maghiară şi apoi la cea românească de-a lungul anilor.

"Vin şi se uită dacă a mai rămas ce a scris pe cărămidă. Se bucură când o găsesc? Se bucură vă daţi seama că vin asta este. Aţi văzut şi studenţi de azi care sa-si lase inscriptia? Nu am vazut. Da am vazut oameni in varsta. Se uita, uite ca mi-o ramas aicea inscriptia", povesteşte Viorel Hărănguş, portar.

Reprezentanţii UBB susţin că inscripţiile fără valoare istorică ar putea fi şterse.

"E clar ca unele dintre aceste inscriptii au valoare cel putin sentimentala si pe masura ce timpul trece, valoarea lor sporeste. La fel de clar e ca nu incurajam scrijelirea pe zidurile universitatii. Vom incerca sa conservam scrijeliturile care prezintă o anumită valoare", explică Laura Irimieş, purtătorul de cuvânt al UBB.

Clădirea centrală a UBB a fost ridicată în 1881, pe când universitatea se numea Franz Josef. Ea devenit universitate românească în 1919, moment imortalizat pe cărămizile sale de către soldaţii şi voluntarii care au păzit-o în acele zile de posibilele reacţii ale populaţiei maghiare a oraşului.

(Articol publicat iniţial în 2012)