Mine de sare de pe vremea romanilor, azi lacuri sărate și oaze de relaxare pentru clujeni
- Scris de Ziua de Cluj
- azi, 16:46
- Life
- Ascultă știrea
Cojocna (în maghiară: Kolozs, Kolozs-Akna; în germană, Salzburg, Salzgrub, Klosmarkt). În perioada romană şi în Evul Mediu, Cojocna a fost un loc important de exploatare a sării. Romanii exploatau sarea în gropi patrulatere şi în formă de clopot, până la o adâncime de 12-15m, pe care le părăseau şi în ele se acumula apa formând lacuri sărate.
După Johann E. von Fichtel, în anul 1780, la Cojocna existau două ocne ogivale de sare: ,,Ocna Mare" (,,Die grosse Grube")- 89 m adâncime şi 184 m perimetru bazal şi „Ocna Mică" (,,Die Kleine Grube")- 44 m adâncime şi 124 m perimetru bazal. O mină veche de sare a fost umplută în sec. al XVIII-lea cu apa pârâului (deviat 2 ani şi 4 luni).
Activitatea Salinei Cojocna a fost sistată temporar de la 1 noiembrie 1852 până în 1873, când s-a redeschis pentru puţin timp. Se cunosc 8 mine vechi, în valea Sösret (Râtul Sării) şi înspre deal (,,Ocna Nepomuceni") 47 m adâncime; 75 m lungime şi 19 m lăţime-după Paul Maria Partsch, 1863 etc.).
În timp, minele vechi s-au prăbuşit şi s-au transformat în lacuri. Două dintre lacurile sărate (Lacul Toroc-Durgău şi Lacul Mare-Băilor) constituie azi Băile Cojocna, care au fost amenajate la sfârşitul sec. al XIX- lea. În afara lor mai există „Lacul fără Fund" (608 m2; adâncime 0,80 m) şi ,,Lacul Plop" (161 m2 ; adâncime 0,50 m). În lunca largă, situată la est de localitate, pe malul stâng al Părâului Sărat (Valea Sărată), se află o suprafaţă mare cu eflorescenţe saline, mâl sărat, plante halofile, izvoare cu apă sărată, lacuri sărate. Dintre lacurile sărate, numai Lacul Băilor şi Lacul Durgău, au fost şi sunt folosite pentru balneaţie, iar celelalte au aspectul unor bălţi.
În jurul localităţii sunt multe izvoare sărate, răspândite în patru zone:- ,,Murătoarea Mare", în estul lacurilor sărate, cu două izvoare; - ,,La Cadardeau" ( ! ?), la sud de lacuri, unde un izvor a fost captat într-o fânână; - a treia spre zona căii ferate şi a patra, pe drumul comunal spre Boju. Demersurile financiare făcute începând cu anul 2006, pentru obţinerea fondurilor necesare realizării unui proiect de amenajare.
Autori text: Ioan CHINTĂUAN; Alina LEHACI; Ioana C. MARQUIER
Extras din: TRANSILVANIA. APE SĂRATE - APE UITATE. - manifestări saline
Fotografii: Szabó Dénes - Colecția blogului: Clujul și clujenii - Publicate sub licență Creative Commons: CC BY-SA 4.0











