Foto ”Pietrele vii”, o ciudățenie a naturii, inclusiv la Cluj

Vrei să vezi ce minunății a creat natura? Atunci vizitează Muzeul Trovanților de la Costești sau pe cel de la Bozioru, din Buzău, rezervații naturale de excepție, cu forme de roci bizare, de diferite mărimi și texturi, care te vor uimi. Şi Clujul are trovanţii lui. 

Rocile bizare cu forme parcă de O.Z.N.-uri pietrificate, trovanții, mai sunt denumiți și Babele de la Ulmet dar și mai puțin plastic Ciuperci, Vălătuci sau Bolovani. În popor, se numesc ,,pietrele care cresc’’ sau pietrele vii. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele legendelor locale? 

Trovanții sunt, într-adevăr, o ciudățenie a naturii, stânci unice care au apărut, în condiții speciale, acum peste 5,6 milioane de ani, când, în zonă, exista o deltă. Rocile sunt, de fapt, depozite dure de gresie, care adună nisip și sunt cimentate de apa cu o concentrație mare carbonați de calciu. La Costești, trovanții se formează într-o râpă și apoi cad spre vale. Și, da, aceste pietre cresc și se deplasează, ce-i drept, foarte încet.

Explicația este una simplă: când plouă foarte mult, pietrele absorb mineralele din apă și se extind din interior spre exterior, tot adăugându-se straturi și straturi de inele, asemănătoare copacilor, iar, pentru că absorb și nisipul umed din jur și doar par că se mișcă. Nu, nu se mișcă, spun specialiștii, pentru că sunt forme minerale, fără viață, depozite de nisip, modelate natură, având un mod de formare asemănător cu al perlelor.

Și în Ținutul Buzăului, se găsesc trovanți, mai exact, în satul Ulmet, pe Valea Bălănesei. Sunt și aici pietre de diferite mărimi, cu forme bizare, asemănătoare farfuriilor zburătoare sau zoomorfe: păsări, reptile, etc. Legendele locului spun că trovanții ar aduce noroc sau că te-ar scăpa de orice gând rău sau că, după ploaie, ar apărea alți trovanți mici, care înghit nisip și așa cresc, notează calatorinbascheti.ro.

Pietre vii avem și la Cluj

Pe Dealul Feleacului de langa Cluj trovantii au forme specifice si sunt cunoscuti sub numele de ouă de Feleac. Trovanţii din Cluj îi regăsim în mai multe  în locații ca și decorațiuni sau sculpturi,  iar mulți dintre aceștia au o semnificație culturală aparte, datorită unei legende locale.

Legenda balaurului numit Feleac, după care oamenii au denumit Dealul Feleacului, locul unde trovanţii aflorează și unde localnicii le spun „ouă de balaur”. Conform legendei, o căprioară fermecată i-a adus aceste ouă balaurului ca să îl ajute să aibă copiii după care acesta tânjea, scrie visitcluj.ro

Mulți dintre aceștia au primit de-a lungul timpului diferite denumiri, în special datorită formei lor și asemănării precum: trovantul ghindă, bustul anonim, trovantul omidă și multe altele pe care îi regăsim în zone ale Clujului precum:
– Piața Avram Iancu; 
– Parcul Feroviarilor;  
– Piața Mihai Viteazu;
– Cartierul Gheorgheni;
– Universitatea Babeș-Bolyai;
– Grădina Botanică “Alexandru Borza”.

Sau pe Dealul Feleacului în:
– Pădurea Făget, pe Valea Morii;
– satul Feleacu, Valea Caprioarei – trovanții de aici sunt numiți ,,ouă de Feleac”;
– satul Vâlcele.