Solstițiul de iarnă 2023. Tradiții și superstiții: Ce nu este bine să faci în cea mai scurtă zi din an

Solstițiul de iarnă 2023 va avea loc pe data de 22 decembrie, la ora 05:27.

Începutul iernii astronomice

Solstițiul de iarnă sau solstițiul hibernal, cunoscut și sub denumirea de mijlocul iernii, corespunde momentului în care poziția Soarelui pe cer este la cea mai mare distanță unghiulară negativă față de ecuatorul ceresc. Acest fenomen astronomic are loc de două ori pe an, câte odată în fiecare emisferă. Pentru emisfera respectivă, solstițiul de iarnă este ziua cu cea mai scurtă perioadă de lumină și cea mai lungă noapte a anului, când Soarele se află la cea mai mică înălțime zilnică maximă pe cer. Opusul solstițiului de iarnă este reprezentat de solstițiul de vară.

La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.

Cuvântul solstițiu se traduce ca „soare nemișcat”, care aduce prima zi de iarnă în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Tradiții și obiceiuri în noaptea Solstițiului

Una dintre cele mai vechi scrieri legate de solstițiu a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Pe atunci sărbătoarea ținea 12 zile și avea ca obiectiv principal să îl sprijine pe zeul Marduk și să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an, notează Agerpres.

Marduk cunoscut și sub numele de Copilul-Soare este un zeu babilonian cu o ascensiune culturală rapidă și spectaculoasă, cunoscut în Biblie sub numele Bel-Merodakh. Începând cu epoca regelui Hammurabi, sec. XVIII î.Hr, Marduk devine zeul suprem al panteonului babilonian.

De-a lungul anilor, oameni din diferite civilizații au înțeles solstițiul ca pe o luptă între bine și rău. În cazul păgânilor, aceasta era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare și așa pornea ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul luminii.

În credința populară românească se consideră că la ora solstițiului nu este bine să fii singur, ci trebuie să fii alături de cineva, ca să nu te simți singur tot anul următor. În unele părți există obiceiul de a urca un deal și de a aprinde buturugi. De asemenea, se obișnuiește să se dea de pomană oamenilor care au nevoie. Potrivit superstițiilor în ziua solstițiului nu se face curat în casă, deoarece se spune că aduce ghinion în gospodărie.

Momentul solstițiului, după care ziua începe din nou să crească, este privit ca un început, un nou drum, o nouă etapă în viaţa noastră şi a întregii lumi.

Tot potrivit folclorului românesc, în ziua solstițiului de iarnă cerurile se deschid, dar la fel și străfundurile, astfel că oamenii trebuie să gândească pozitiv și să-și îndrepte toate rugile către cer. Cei care vor gândi negativ pe toată durata zilei, vor avea parte de greutăți în anul care vine.