Solstițiul de iarnă 2025. Când va fi cea mai lungă noapte din acest an și ce semnificație are

Solstițiul de iarnă marchează momentul în care ziua este cea mai scurtă, iar noaptea este cea mai lungă din an.

Denumirea de solstițiu vine din latinescul ''solstitium'' și înseamnă ''soare nemișcat''. Anual se produc două astfel de fenomene: unul în jurul datei de 21 iunie, cunoscut ca solstițiul de vară, care marchează prima zi de vară și cea mai lungă zi a anului, și 21 decembrie, când are loc solstițiul de iarnă, moment care marchează prima zi de iarnă astronomică și cea mai scurtă zi a anului.

În acest an, în România, solstițiul de iarnă are loc pe 21 decembrie, în jurul orei 17:30.

Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, la momentul solstiţiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit tropicul Capricornului.

Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

La data solstiţiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27' la sud de punctul cardinal est şi apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii, el "urcă" - ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° - la numai 21° faţă de orizont. În consecinţă, pentru Bucureşti, la această dată - care, anul acesta, este 21 decembrie - durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.

Solstiţiul de iarnă - Fenomenul astronomic în emisfera nordică şi emisfera sudică
Din punctul de vedere al meteorologilor, iarna debutează pe 1 decembrie, însă începutul astronomic al acestui anotimp este marcat de un moment precis, solstiţiul. Acesta este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul astrului ceresc.

În acelaşi timp, în emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul marcând începutul verii astronomice. De la momentul solstiţiului de iarnă, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.