CE a trimis României patru observaţii privind încălcarea legislaţiei UE, inclusiv la rambursarea TVA

CE a transmis, joi, României patru avize motivate pentru neconcordonaţă cu legislaţia UE a practicilor de rambursare de TVA, a normelor contabile referitoare la creanţe şi a celor de impozitare a nerezidenţilor, precum şi a drepturilor persoanelor care obţin venituri din activităţi idependente.

Opinia motivată este a doua fază a procedurii de infringement, iar în absenţa unor răspunsuri satisfăcătoare în termen de două luni, Comisia Europeană (CE) ar putea trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE, se arată într-un comunicat al executivului comunitar.

CE a solicitat României printr-un aviz motivat să modifice practicile administrative de rambursare de TVA.

"Aproape toate cererile de rambursare a TVA sunt sistematic soluţionate cu întârzieri nerezonabile, durând uneori peste 180 de zile. Această practică nu este conformă cu normele UE în materie de TVA care prevăd că TVA ar trebui să fie rambursată cu rapiditate astfel încât să nu creeze o povară administrativă pentru contribuabili. Chiar şi în cazul în care statele membre dispun de o anumită marjă de manevră pentru a stabili condiţiile de rambursare, contribuabilii români suportă povara TVA pentru o perioadă de timp prea îndelungată, ca urmare a întârzierilor curente", afirmă Comisia.

De asemenea, CE a continuat acţiunea împotriva României privind drepturile persoanelor care desfăşoară o activitate independentă, întrucât autorităţile de la Bucureşti nu au transpus integral Directiva privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei în acest sector. Termenul limită a expirat la 5 august 2012 şi o scrisoare de notificare oficială a fost adresată României în septembrie 2012. Până în prezent, România a introdus doar parţial directiva în legislaţia naţională.

Directiva privind lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi soţiile/soţii colaboratoare/colaboratori acestora garantează drepturi de protecţie socială pentru milioane de femei pe piaţa forţei de muncă, consolidând spiritul antreprenorial. În conformitate cu aceste norme, femeile care desfăşoară o activitate independentă şi soţii/soţiile sau partenerii de viaţă ai lucrătorilor independenţi au dreptul la o indemnizaţie de maternitate şi la un concediu de cel puțin 14 săptămâni, în cazul în care doresc să beneficieze de acestea.

România trebuie, de asemenea, să alinieze normele privind evaluarea şi contabilitatea creanţelor achiziţionate la legislaţia UE. Legislaţia contabilă din România prevede prezentarea creanţelor cesionate la valoare nominală în registrele şi evidenţele contabile ale cesionarului, în timp ce potrivit legislaţiei europeane, elementele prezentate în conturile anuale trebuie să fie evaluate printr-o metodă bazată pe principiul preţului de achiziţie sau al costurilor de producţie.

Comisia a solicitat României şi revizuirea normelor de impozitare a veniturilor nerezidenţilor provenite din muncă.

Legislaţia românească nu permite persoanelor nerezidente care lucrează şi obţin totalitatea sau majoritatea veniturilor lor în România să beneficieze de deducerile personale şi familiale. Acest lucru poate duce la o impozitare superioară nedreaptă în România, deoarece situaţia personală şi familială a contribuabilului riscă să nu fie luate în considerare nici în ţara sa de reşedinţă, unde acesta nu dispune de suficiente venituri impozabile şi nici în România în calitate de stat în care îşi desfăşoară activitatea.

Conform Comisiei, aceste dispoziţii din România sunt contrare principiului liberei circulaţii a lucrătorilor. Potrivit tratatelor UE şi jurisprudenţei comunitare, contribuabilii nerezidenţi, care îşi obţin totalitatea sau majoritatea veniturilor într-un stat membru al UE trebuie să beneficieze de acelaşi tratament ca şi contribuabilii rezidenţi.

Comisia a anunţat, tot joi, iniţierea unei proceduri de infringement împotriva mai multor state, printre care şi România, din cauza necomunicării informaţiilor privind implementarea Directivei UE privind emisiile industriale în legislaţia naţională.

Din totalul de 422 de acţiuni declanşate împotriva României de la 1 ianuarie 2007, 377 au fost clasate de Comisia Europeană, iar o acţiune a fost declarată inadmisibilă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

În prezent, sunt în curs 44 de acţiuni. Dintre acestea, 42 se află în faza precontencioasă şi două în etapa contencioasă.