Ardealul, cumpărat la metru pătrat

Ataşatul pe probleme de agricultură din cadrul Ambasadei Ungariei de la Bucureşti, Szabo Jozsef Andor a vorbit despre un proiect al statului maghiar de achiziţie de terenuri în România, în special în zonele populate cu etnici maghiari. Majoritatea politicienilor cu studii juridice susţin că astfel de tranzacţii ar fi legale şi neagă existenţa vreunui pericol privind „cumpărarea Ardealului".

Scopul proiectului, conform oficialului maghiar, ar fi acela de a ajuta etnicii maghiari din zonă să nu-şi părăsească locurile natale. Interesant este că, potrivit sistemului prezentat de Szabo, statul maghiar ar intra în posesia terenului abia după decesul proprietarului. „Avem un program în acest sens, care, în esenţă, presupune că, dacă cineva vrea să îşi vândă pământul, atunci poate încheia un contract cu statul ungar, în urma căruia să primească rentă viageră. Mai mult, dacă doreşte, el poate rămâne titularul pământului pe perioada vieţii. Evident că se pune întrebarea ce va face statul ungar cu o bucată de pământ de la marginea unui sat secuiesc? În principiu îl poate da unui tânăr fără pământ, dar dornic să îl prelucreze", a explicat oficialul maghiar, citat de realitatea.net.

Szabo a precizat că proiectul n-ar viza doar terenurile agricole, ci şi pădurile şi izvoarele de ape minerale. „Singura diferenţă este că aceste strategii nu au fost gândite la Budapesta, ci au fost elaborate chiar de autorităţile locale din Ţinutul Secuiesc. Văzând cu ce rapiditate dispare fondul forestier, ei au apelat la statul ungar pentru ajutor. Multe primării dispun de propriile păduri, sunt incapabile să le managerieze, dar nici nu vor să le vândă. Vreau să amintesc aici şi de apele minerale, o oportunitate nouă de care încă foarte puţini ştiu. Nu mă refer la râuri şi lacuri, ci la izvoarele de ape minerale mai mult sau mai puţin exploatate. Este inadmisibil ca o apă minerală renumită precum Biborţeni să intre în faliment, când apele minerale îşi trăiesc perioada de renaştere în toată Europa", a adăugat diplomatul maghiar. Totuşi, Ministerul de Externe al Ungariei a precizat că, în acest moment, nu există un asemenea program guvernamental, totul fiind doar la stadiul de „idee".

Majoritatea politicienilor cu studii juridice susţin că un asemenea demers ar fi fost posibil şi până acum, când persoane juridice din afara graniţelor puteau achiziţiona terenuri în România, noutatea intervenită odată cu intrarea în 2014 fiind că acest lucru este permis şi persoanelor fizice, în acest sens existând deja, pe masa preşedintelui, pentru promulgare, un proiect de lege. „În Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană (UE) ne-am luat angajamentul că, din 1 ianuarie 2014, orice persoană fizică din Uniune poate cumpăra terenuri în România. Cum românii pot cumpăra proprietăţi în Germania, în Austria, tot aşa şi maghiarii pot cumpăra terenuri în România. Dar şi până acum cetăţenii străini puteau cumpăra terenuri la noi, prin intemediul unor persoane juridice. Inclusiv statul maghiar - nu statul în sine, care e o entitate abstractă - prin intermediul unor instituţii ale sale cu personalitate juridică, putea cumpăra şi până acum, deci nu e nici un pericol. Şi statul român poate face acelaşi lucru, dacă o primărie din România vrea să facă ceva în Ungaria, poate cumpăra teren acolo. Cum noi, românii, avem drepturi şi libertăţi în celelalte state membre ale UE, e normal ca, reciproc, oricine din UE să se bucure de aceleaşi drepturi în România", a afirmat vicepreşedintele PDL, senatorul Alin Tişe.

Colegul său de partid, şeful PDL Cluj Daniel Buda, nu crede, însă, că statul maghiar are bani să cumpere terenuri în România. „Oricine poate cumpăra terenuri la noi, dacă respectă legislaţia din România. Nu cred, însă, că statul maghiar, care se confruntă cu o criză economică majoră şi o duce foarte prost în acest moment are bani să cumpere terenuri în Transilvania. Cred că e mai mult o poveste lansată să mai anime puţin retorica electorală în perspectiva alegerilor europene", a spus Buda.

La rândul său, liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, nu vede nimic ieşit din comun în posibilul proiect al statului vecin. „Ştiu doar din presă despre acest proiect, dar nu e nimic nou. Şi până acum, prin intermediul unor instituţii sau fundaţii cu personalitate juridică, statul ungar putea achiziţiona proprietăţi în România. Nici măcar nu ştiu dacă e nevoie de un proiect de lege pentru asta", a comentat Mate.

Singurul politician-jurist cu altă opinie este preşedintele PSD Cluj-Napoca Mircea Jorj. „Eu n-am mai auzit să se întâmple nicăieri în lume astfel de lucruri. Un stat poate cumpăra terenuri pe teritoriul altui stat doar pentru ambasade şi consulate. Când vorbim de libera tranzacţionare a terenurilor în UE, vorbim de persoane fizice şi juridice, nu de state. E o nouă chestiune de provocare, de campanie electorală, pe care o face guvernul maghiar zgândărind sentimentele etnicilor maghiari din Transilvania cu dublă cetăţenie. E mai mult o declaraţie politică, decât ceva care să producă efecte juridice, pentru că n-are nici un fundament juridic. O anumită parte a clasei politice din Ungaria are tendinţe totalitare", a declarat Jorj.

În schimb, preşedintele interimar al PNL Cluj, şeful judeţului, Horea Uioreanu, nu vede nicio problemă în faptul că statul maghiar ar putea cumpăra terenuri în Transilvania. „Am ştiut de la bun început, de când am demarat negocierile de aderare la UE, că, odată intraţi în Uniune, oricine va putea cumpăra terenuri în România, tot aşa cum şi noi putem cumpăra terenuri în Gibraltar, dacă vrem. Şi dacă îl cumpără, ce? Pune pământul în pungi de nailon şi fuge cu el în Ungaria? Eu ştiu că oricine cumpără pământ, îl cumpără ca să îl pună să producă, ce e rău în asta?", a comentat Uioreanu.

Cu totul alta a fost abordarea fostului primar şi senator PRM Gheorghe Funar, care crede că doar preoţimea mai poate apăra pământul românesc. „Legea care permite vânzarea pământului strămoşesc, care n-a fost încă promulgată, e un act de trădare naţională. În orice ţară normală, dacă o lege cu un asemenea conţinut ar fi fost votată în parlamentul israelian, francez, spaniol, german, austriac sau grec, iniţiatorii proiectului şi cei care l-au votat erau imediat arestaţi. Ar fi fost duşi cu coloane de dube direct din parlament. Cum să vinzi pământ din Grădina Maicii Domnului? E act de trădare naţională. România e Grădina Maicii Domnului, iar acest lucru a fost confirmat de Papa Ioan Paul al II-lea în 1999, când a vizitat România. În limba geto-dacilor, poporul primordial, Ardeal însemna Grădina Domnului, cum să vinzi pământ din Grădina Domnului? Sigur că acum statul ungar poate cumpăra tot Ardealul, cu bogăţiile solului şi subsolului. Numai zăcământul de la Roşia Montană e estimat la 10.000 de miliarde de euro. Statul ungar pune 10 miliarde de euro, cumpără tot Ardealul şi doar de la Roşia Montană câştigă înmiit. Cel mai bun pământ lăsat de Dumnezeu pe lume e în România. În Constituţie se spune că teritoriul ţării e inalienabil. Strămoşii noştrii l-au apărat cu preţul vieţii, cum să vinzi pământul udat cu sângele strămoşilor? UE nu ne cere aşa ceva, nici o ţară din UE nu vinde. Dacă erau de bună credinţă puneau în lege condiţii cumpărătorilor: pregătire agricolă de specialitate, capital de minim 200 de milioane de euro pentru utilaje, minim 20 de ani vechime în domeniu şi mai ales să se interzică prin lege vânzarea cu mai puţin de 10.000 de euro pe metru pătrat. Păi cine ar fi nebun să dea 100 de milioane de euro pe hectar? Nu s-ar mai vinde. Aşa au făcut în Polonia şi nimeni nu le cumpără pământul. E momentul în care biserica, preoţii trebuie să-şi intre în rol şi să-şi lămurească enoriaşii, credincioşii să nu vândă o palmă de pământ", a declarat Funar.