Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak a fost condamnat la închisoare pe viaţă

Fostul preşedinte egiptean Hosni Mubarak, în vârstă de 84 de ani, a fost condamnat sâmbătă la închisoare pe viaţă, pentru uciderea a aproape 850 de manifestanţi în timpul revoltei care a dus la înlăturarea sa de la putere în 2011, a anunţat preşedintele tribunalului, citat de AFP.

Mubarak este prezent la audiere, întins pe o targă din cauza stării sale de sănătate.

Primul dintre liderii înlăturaţi de la putere de "primăvara arabă" care compare personal în faţa judecătorilor, Hosni Mubarak este judecat de la 3 august 2011.

Acuzarea ceruse pedeapsa cu moartea împotriva lui Mubarak. Inculpat pentru uciderea a aproape 850 de manifestanţi în timpul revoltei şi pentru corupţie, el a pledat nevinovat.

Alături de fostul preşedinte mai sunt judecaţi fiii săi, Alaa şi Gamal, fostul ministru de Interne Habib el-Adli şi şase foşti oficiali de rang înalt din serviciile de securitate. Un om de afaceri, Hussein Salem, este judecat în lipsă.Mubarak, care purta ochelari fumurii şi era întins pe o targă din cauza stării sale de sănătate, aşa cum a stat pe tot parcursul procesului, a rămas impasibil de-a lungul şedinţei.

Primul dintre liderii înlăturaţi de la putere de "primăvara arabă" care a compărut personal în faţa judecătorilor, Hosni Mubarak era judecat de la 3 august 2011. Acuzarea ceruse pedeapsa cu moartea împotriva sa, iar el a pledat nevinovat.

Acest bărbat care a condus ţara în mod autoritar părea să se agaţe de putere, în pofida unei mişcări populare fără precedent, lansate pentru a denunţa tarele regimului său: şomajul, sărăcia, corupţia, libertăţile încălcate, violenţele comise de poliţie.

Anunţul său făcut la 1 februarie 2011, că nu va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din septembrie, nu i-a calmat pe criticii săi, ei solicitând plecarea sa imediată.

Pe parcursul perioadei în care s-a aflat la putere, multiplelor apeluri - inclusiv din partea Statelor Unite - în favoarea unei deschideri a sistemului politic, el le-a opus cu regularitate spectrul unei destabilizări catastrofale a acestei ţări cu populaţia cea mai mare din lumea arabă (peste 80 de milioane de locuitori).

Mubarak, un bărbat fără prea mare carismă, l-a succedat în 1981 pe preşedintele Anwar al-Sadat, asasinat de islamişti, la doi ani după ce a fost primul lider arab care a semnat pacea cu Israelul.

Persoană pragmatică şi efectuând frecvent turnee pe teritoriul ţării sale, Mubarak, unul dintre liderii cei mai longevivi din lumea arabă, a menţinut Egiptul în tabăra proamericană şi a păstrat acordurile de pace cu Israelul.

Fost comandant al Forţelor aeriene, el a reuşit să menţină până la 25 ianuarie 2011 stabilitatea Egiptului - şi a propriului său regim -, bazându-se pe un redutabil aparat de forţe de poliţie, acuzat că îşi impune controlul asupra vieţii politice şi asupra unui sistem politic dominat de un partid devotat.

El s-a arătat de asemenea a fi un adversar hotărât al islamismului radical de tipul al-Qaida. Dar el nu a reuşit să limiteze creşterea în importanţă a unui islam tradiţionalist, inspirat de mişcarea Fraţii Musulmani.

Având o conformaţie solidă, cu părul des în pofida vârstei şi cu privirea deseori ascunsă în spatele unor ochelari de soare, Mubarak a devenit în cursul anilor o figură familiară a reuniunilor internaţionale, impunând Egiptul ca un pilon moderat în lumea arabă.

Născut la 4 mai 1928 într-o familie din mica burghezie rurală a Deltei Nilului, Mohammed Hosni Mubarak a devenit comandant al Forţelor Aeriene, apoi vicepreşedinte în aprilie 1975.

În cursul lungii sale cariere, el a scăpat din cel puţin şase tentative de atentat şi nu a ridicat starea de urgenţă instaurată la preluarea puterii.

Creşterea puterii fiului său mai mic, Gamal, apropiat de mediul de afaceri, a alimentat suspiciunile privind o transmitere "ereditară" a puterii, la alegerile prezidenţiale care ar fi trebuit să se desfăşoare în septembrie 2011, provocând protestele opoziţiei.

În pofida liberalismului economic care a permis în ultimii ani o creştere economică şi emergenţa unor "campioni" egipteni în domeniul telecomunicaţiilor sau construcţiilor, aproximativ 40 la sută dintre egipteni trăiesc în continuare cu mai puţin de doi dolari pe zi, potrivit statisticilor internaţionale, în condiţiile în care ţara este vizată de cazuri de corupţie.

Mubarak, operat la vezica biliară şi la duoden în 2010, are un alt fiu, Alaa, din căsătoria sa cu Suzanne Thabet, care ar fi avut o influenţă mare pe lângă soţul său.