ICCJ: Raportul privind MCV reflectă cu obiectivitate progresele înregistrate de întreg sistemul

Raportul privind MCV reflectă cu obiectivitate progresele înregistrate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de întreg sistemul judiciar român în ansamblul său, în ultimii cinci ani şi, în acelaşi timp, indică direcţiile în care sunt necesare progrese viitoare, susţine conducerea ICCJ.

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de Raportul Comisiei Europene către Parlament şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), dat publicităţii miercuri. Raportul reflectă, cu obiectivitate, progresele înregistrate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de întreg sistemul judiciar român în ansamblul său, în ultimii cinci ani şi, în acelaşi timp, indică direcţiile în care sunt necesare progrese viitoare", se arată într-un comunicat de presă de joi al ICCJ.

În perioada imediat următoare, constatările şi recomandările incluse în raport vor face obiectul unei analize la nivelul conducerii instanţei supreme, în vederea adoptării măsurilor care se impun, precizează sursa citată.

Raportul tehnic privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) - dat publicităţii miercuri, de Comisia Europeană - notează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie deţine responsabilitatea principală privind unificarea jurisprudenţei, subliniind totodată faptul că ICCJ trebuie să dispună de un sediu şi de resursele umane necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

"Experţii recomandă să se pună un mai mare accent pe introducerea de recursuri în interesul legii și să se încurajeze o practică consecventă în rândul judecătorilor prin publicarea integrală a hotărârilor motivate ale instanţelor, prin discuţii periodice de speţe în cadrul tuturor instanţelor şi printr-o promovare activă a consecvenţei juridice de către preşedinţii instanţelor şi Consiliul Superior al Magistraturii. Reformarea în continuare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea sprijini, de asemenea, consecvenţa. În acest sens s-au înregistrat progrese importante prin adoptarea Legii Micii reforme în justiție şi prin noile Coduri de procedură. Reformele aduse de noile Coduri de procedură trebuie introduse astfel încât Înalta Curte să nu fie copleşită de cereri abuzive şi să fie admise numai cazurile care ridică chestiuni juridice importante. Acest lucru impune introducerea unui filtru corespunzător pentru recursuri şi pentru sesizările ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. De asemenea, ar putea exista alte sarcini care ar putea fi transferate de la Înalta Curte la alte instanţe, cum ar fi competenţa judecării cazurilor în primă instanţă şi pronunţarea unor hotărâri privind o serie de chestiuni judiciare interne. Aceasta ar permite Înaltei Curţi să se concentreze asupra rolului său principal de unificare juridică, astfel cum este cazul în majoritatea statelor membre ale UE", arată raportul tehnic al CE.

De asemenea, raportul notează că un exemplu al diferenţei pe care o pot face factorii de decizie proactivi a fost schimbarea de abordare în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la numirea noii conduceri în 2010.

"În prezent, aceasta poate pune la dispoziţia altor instanţe bune practici în domenii cum ar fi gestionarea cazurilor, luarea în considerare a riscului de împlinire a termenului de prescripţie şi transmiterea mesajului că instanţa nu va lua în considerare încercările nelegitime de a întârzia procedurile. Menţinerea şi multiplicarea acestor realizări vor fi importante pentru progresele reformei judiciare globale", mai arată raportul tehnic.

Raportul Comisiei Europene privind MCV impus României notează că sunt importante: dezvoltarea unei abordări globale menite să instituie structurile, procedurile şi practicile necesare pentru accelerarea unificării juridice; înscrierea unificării juridice pe lista priorităţilor de management a preşedinţilor instanţelor şi considerarea consecvenţei drept un element important în cadrul sistemului de evaluare şi de promovare a judecătorilor; asigurarea publicării complete pe internet şi a actualizării continue a hotărârilor judecătoreşti însoţite de motivări; continuarea reformei Înaltei Curţi pentru a permite acordarea unei mai mari importanţe unificării juridice.

Totodată, CE recomandă elaborarea şi punerea în aplicare în cadrul instanţelor a unor ghiduri clare de bune practici în ceea ce priveşte aplicarea pedepselor, gestionarea cazurilor şi analizarea probelor în procesele penale, cu un accent deosebit pe domeniile în care au fost deja identificate lacune, cum ar fi procesele complexe având ca obiect cazuri de criminalitate economică şi achiziţii publice; introducerea unor reforme pentru publicarea motivărilor instanţelor la cât mai scurt timp după pronunţarea hotărârilor, pentru suspendarea termenelor de prescripţie din momentul începerii unei cercetări judiciare și pentru îmbunătăţirea calităţii şi a disponibilităţii expertizei judiciare; continuarea măsurilor adoptate de Înalta Curte pentru accelerarea proceselor având ca obiect cazuri de corupţie la nivel înalt, întreprinderea măsurilor necesare pentru evitarea împlinirii termenelor de prescripţie şi introducerea unor măsuri similare la alte instanţe; continuarea măsurilor de îmbunătăţire a consecvenţei şi a caracterului disuasiv al pedepselor aplicate în cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţele de pe teritoriul României.

Pe de altă parte, raportul politic privind MCV recomandă stabilirea unei politici comune între Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Guvern pentru promovarea răspunderii şi a integrităţii în cadrul sistemului judiciar printr-o practică şi o jurisprudenţă fermă şi convingătoară cu etape clare de punere în aplicare; utilizarea punerii în aplicare a noilor legi privind responsabilitatea disciplinară și promovarea la Înalta Curte pentru a da un exemplu sistemului judiciar în ansamblul său; asigurarea unei mai bune coordonări a instrumentelor juridice, disciplinare şi de gestionare pentru a proteja reputaţia sistemului judiciar în cazurile grave de abateri profesionale, inclusiv a deciziilor privind drepturile individuale, cum ar fi pensiile.

O altă recomandare a CE este consolidarea capacităţii şi a performanţei Inspecţiei Judiciare atât pentru a asigura răspunderea judiciară în cursul instrumentării cazurilor individuale, cât şi pentru a promova eficacitatea, consecvenţa şi bunele practici ale sistemului judiciar prin intermediul revizuirii periodice ale practicilor la toate nivelurilor sistemului judiciar.