Robotul american Curiosity a ajuns cu bine pe planeta Marte

Roverul american Curiosity a ajuns cu bine, luni, pe planeta Marte, marcând astfel o reuşită fără precedent pentru Agenţia spaţială americană, care nu a trimis niciodată un robot atât de sofisticat pe o altă planetă, deschizând o nouă eră în domeniul explorării spaţiale, informează AFP.

Robotul Curiosity s-a aşezat pe suprafaţa planetei Marte luni, în jurul orei 05.31 GMT. "Contactul (cu solul) a fost confirmat", a anunţat un membru al echipei de cercetători de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), din oraşul californian Pasadena.

Cercetătorii de la NASA şi-au manifestat zgomotos bucuria după anunţarea coborârii cu succes a roverului, după o coborâre de şapte minute extrem de delicată, care s-a desfăşurat aşa cum era prevăzut.

Preşedintele american Barack Obama a salutat imediat reuşita coborârii roverului Curiosity, pe care o consideră "o realizare tehnologică fără precedent".

În jurul orei 05.30 GMT, specialiştii americani au anunţat că au primit un prim semnal de la Curiosity, cu puţin timp înainte de intrarea acestuia în atmosfera planetei roşii, înainte de a confirma faptul că roverul şi-a deschis cu succes paraşuta - două semnale extrem de încurajatoare pentru succesul misiunii.

Cercetătorii de la NASA au sărit în sus de bucurie la scurt timp după aceea, în momentul în care roverul a trimis o primă fotografie pe Terra, de o claritate uimitoare, ce prezintă urma lăsată de el pe solul marţian, imediat după aterizare.

Lansat pe 26 noiembrie 2011, de la baza spaţială Cape Canaveral din Florida, Curiosity, dispozitivul de explorare spaţială cel mai greu (900 kilograme) şi cel mai sofisticat trimis vreodată de oameni pe o altă planetă, a atins solul marţian în apropiere de muntele Sharp, care are o altitudine de peste 5.000 de metri, în craterul Gale, după ce a parcurs o distanţă de 570 de milioane de kilometri.

Un braţ al robotului, realizat din teflon, va preleva eşantioane din solul marţian. Aceste eşantioane vor fi transferate în interiorul robotului pentru ca instrumentele de la bordul său să analizeze şi să identifice compuşii minerali şi chimici. Însă mici fragmente de teflon ar putea să se amestece cu eşantioanele de roci marţiene, riscând astfel să altereze rezultatele analizelor.

Curiosity este de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât precedenţii roboţi trimişi pe Marte, Spirit şi Opportunity, şi este echipat cu 10 instrumente ştiinţifice. Robotul este echipat cu un catarg pe care sunt instalate camere de înaltă definiţie şi un dispozitiv cu laser care îi permite să analizeze ţintele aflate la o distanţă de până la şapte metri.

Robotul Curiosity, montat pe şase roţi şi alimentat de un generator nuclear, posedă şi un braţ articulat lung de 2,1 metri, capabil să foreze până la şase centimetri în interiorul rocilor - o premieră pentru misiunile de pe Marte. Eşantioanele recoltate vor fi înmagazinate într-unul dintre cele două laboratoare din interiorul robotului, unde vor fi analizate.

Alte instrumente vor monitoriza mediul înconjurător, pentru a detecta în special metanul, adeseori asociat cu prezenţa vieţii pe Terra, dar care a fost deja găsit şi pe Marte în anumite anotimpuri, de o sondă americană ce a fost plasată pe orbita marţiană.

Curiosity va măsura şi radiaţiile care pot să afecteze viitoarele misiuni spre Marte, ce vor avea echipaj uman la bord. Robotul dispune şi de o staţie meteo.