Notre Dame se redeschide după cinci ani. Trump, Biden și Macron vor fi prezenți la ceremonia de la catedrală

Catedrala Notre Dame de Paris se redeschide, sâmbătă, 7 decembrie 2024, după cinci ani de la incendiul deveastator.

Notre Dame va oferi un fundal dramatic pentru întoarcerea lui Donald Trump pe scena geopolitică în acest weekend, în timp ce preşedintele ales al SUA se pregăteşte să facă prima sa vizită în Europa de la alegeri. El va participa sâmbătă la ceremonia de redeschidere la Paris unde vor fi prezenţii liderii din toată lumea, potrivit Mediafax.

Catedrala medievală, care a fost devastată de un incendiu în 2019, a fost reconstruită într-un efort minuţios de 700 de milioane de euro care a durat doar cinci ani, implicând aplicarea unor metode de tâmplărie datând din secolul al XIII-lea şi fiind posibilă cu donaţii din 150 de ţări.
 
Festivităţile se vor întinde pe parcursul a două zile, începând cu un discurs al preşedintelui francez, Emmanuel Macron, urmat de o ceremonie liturgică în interiorul catedralei. Arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, va lovi uşa grea a edificiului vechi de 850 de ani cu crucea sa, însoţit de cântarea Psalmului 121, pentru a simboliza trezirea catedralei. Slujba continuă cu „trezirea marii orgi”, care nu s-a mai auzit de la incendiu, o binecuvântare solemnă şi cântarea Te Deum-ului.
 
Duminică, arhiepiscopul va ţine o slujbă inaugurală la care vor participa persoane nevoiaşe: „cei mai săraci dintre parizieni”. Noul altar principal va fi sfinţit în cadrul unui ritual special şi relicvele a cinci sfinţi, inclusiv Sfânta Catherine Labouré şi Sfântul Charles de Foucauld, vor fi sigilate în altar.
 
Dar pentru Macron, ceea ce ar trebui să fie un moment de triumf vine într-un moment de criză naţională în spirală, la doar câteva zile după ce prim-ministrul său a fost dat afară în urma unui vot de neîncredere şi pe fondul temerilor legate de o criză bugetară iminentă.
 
Agravând suferinţa lui Macron, Comisia Europeană a finalizat vineri un acord comercial amânat de mult timp între UE şi blocul Mercosur din America de Sud, despre care Franţa afirmă că reprezintă o ameninţare existenţială „inacceptabilă” la adresa propriului sector agricol.

Lideri din toată lumea, prezenți la redeschiderea Notre Dame de Paris

La scurt timp, biroul lui Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei, a declarat că aceasta nu intenţionează să participe la ceremonia de deschidere de sâmbătă, unde sunt aşteptaţi aproximativ 50 de lideri mondiali, inclusiv preşedintele demisionar al SUA, Joe Biden, şi soţia sa, Jill. Nici Papa Francisc nu va fi prezent, după ce, în septembrie, a anunţat cu surprindere că va face o vizită istorică în insula franceză Corsica. Prinţul William va reprezenta Regatul Unit.
 
Prezenţa lui Trump ar putea determina şi o vizită la ceremonie a preşedintelui Ucrainei, Volodomir Zelenski, care doreşte să iniţieze un dialog cu liderul american cu privire la viitorul ţării sale devastate de război. În perioada premergătoare alegerilor din SUA, Trump a promis că va putea soluţiona conflictul „în 24 de ore” de la preluarea mandatului.
 
Macron a avut o relaţie ambivalentă cu Trump în timpul primului mandat al acestuia din urmă, preşedintele francez propunându-şi iniţial să îl curteze şi să îl flateze pe echivalentul său american, în ciuda diferenţelor politice aparente. El l-a invitat pe cel de-al 45-lea preşedinte al SUA la parada de Ziua Bastiliei de pe Champs-Élysées, ceea ce l-a determinat pe Trump să îl aclame drept „unul dintre marii preşedinţi francezi”.
 
Dar cordialitatea a început să se destrame în 2018, când Trump l-a atacat pe Macron în legătură cu planurile de a construi o armată europeană, în ciuda faptului că propria sa intenţie declarată de a-şi retrage angajamentele de apărare în Europa a declanşat aceste planuri. În timpul campaniei electorale din acest an, Trump şi-a bătut joc de accentul preşedintelui francez în timp ce povestea una dintre întâlnirile lor.