Pendiuc: Descentralizarea trebuie însoţită de resurse, patrimoniu şi modificarea legislaţiei
"Obiectivul imediat şi principal al nostru, al reprezentanţilor de municipii, este descentralizarea, care, însă, trebuie să vină însoţită de resurse, patrimoniu şi modificarea legislaţiei", a spus Pendiuc, după Adunarea Generală a Asociaţiilor Municipiilor din România, la care a fost reales preşedinte al organizaţiei.
Potrivit lui Pendiuc, procesul descentralizării are în vedere preluarea unei părţi dintre competenţe şi atribuţii, dar şi a unei părţi din patrimoniu la nivelul structurilor locale şi judeţene, competenţele de control şi inspecţie, dar şi politicile publice urmând să rămână la ministere.
"Noi avem nevoie de descentralizare tocmai pentru a rezolva mai bine, mai repede şi cu o mai mare eficienţă problemele cu care ne confruntăm acum. Pentru că acum noi avem probleme, dar nu avem resurse, avem probleme, dar nu avem legislaţie, aşa că, odată cu descentralizarea, vom avea şi o descentralizare legislativă", a mai spus edilul municipiului Piteşti.
Preşedintele reales al AMR a adăugat că, deşi există o opoziţie la nivelul unor ministere, aşteaptă ca decizia politică să realizeze procesul descentralizării, pe care autorităţile locale "îl aşteaptă de foarte multă vreme".
În privinţa resurselor, Tudor Pendiuc a explicat că autorităţile locale nu au nevoie numai de banii daţi de Guvern, ci şi de o parte a celor produşi la nivelul localităţilor pe care le administrează.
În ceea ce priveşte rolul AMR în procesul descentralizării, Pendiuc a apreciat că asociaţia nu are doar un rol consultativ, ci şi acela de participare la procesul decizional, prin faptul că reprezentanţii Guvernului ţin cont de opiniile edililor.
"Atât timp cât părerile noastre sunt luate în seamnă şi ele sunt transpuse în legislaţie, este clar că participăm la procesul decizional", a spus Pendiuc.
Şi primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan, care a fost ales vineri în funcţia de preşedinte executiv al AMR, a arătat că speră să contribuie activ la o nouă etapă în dezvoltarea localităţilor care fac parte din asociaţie.
Potrivit lui Bolojan, din funcţia de preşedinte executiv al AMR, el va milita pentru trei aspecte: susţinerea procesului de descentralizare astfel încât acesta să fie făcute cât mai repede, preluarea de bune practici "unii de la alţii", pentru a creşte calitatea serviciilor şi a ajuta la gestionarea marilor oraşe, dar şi susţinerea reglementărilor legislative care să permită edililor "să-şi facă treaba mai bine".
"Una dintre ele s-a realizat acum câteva luni, când a fost reglementată legislaţia privind câinii. Mai sunt însă foarte multe domenii în care, cu toate că avem o responsabilitate directă, instrumentele nu ne sunt la îndemână", a mai spus Bolojan.
Şi primarul Aradului, Gheorghe Falcă, ales prim-vicepreşedinte al AMR, a declarat că este mulţumit de procesul descentralizării până în prezent.
"Eu sunt parte a documentului de descentralizare, în calitatea mea de participant, între 2009 şi 2011, la elaborarea acestui act. Şi acum urmează implementarea lui, însă, până în acest moment, suntem mulţumiţi de cum s-a decis. Sigur urmează implementarea documentului", a spus Falcă.
Din noul comitet director al AMR fac parte: preşedinte Tudor Pendiuc (Piteşti), preşedintele executiv Ilie Bolojan (Oradea), prim-vicepreşedinte Gheorghe Falcă (Arad) şi prim-vicepreşedinte Gheorghe Nichita (Iaşi). În comitetul director au fost aleşi, în cele cinci funcţii de vicepreşedinte, Constantin Gheorghe (Drobeta Turnu Severin), Neculai Onţanu (Bucureşti, sectorul 2), Robert Negoiţă (Bucureşti, sector 3), Rareş Mănescu (Bucureşti, sectorul 6), Romeo Stavarache (Bacău), precum şi secretarul general Aurel Simionescu (Brăila). Purtător de cuvânt al AMR a fost aleasă Lia Olguţa Vasilescu (Craiova).
Asociaţia Municipiilor din România a fost înfiinţată în 1990, sub numele de Federaţia Municipiilor din România, şi a funcţionat de la început ca o organizaţie pentru sprijinirea şi reprezentarea intereselor autorităţilor locale. În 2001, FMR a devenit AMR, care are în prezent 109 membri din toate cele 103 municipii ale României şi cele şase sectoare ale Capitalei.
