Boc şterge pe jos cu angajaţii Consiliului Judeţean. Primăria ar putea da în judecată CJ

Boc şterge pe jos cu angajaţii Consiliului Judeţean. Primăria ar putea da în judecată CJ
Consiliul Judeţean are mai multe eşecuri decât orice instituţie clujeană. De parcă acest lucru nu era de ajuns de ruşinos pentru angajaţi, mai vine şi Emil Boc să-i facă de râs. Miercuri, într-o conferinţă de presă, primarul Clujului i-a numit incapabili şi amatori.

Pentru lumea Clujului, Consiliul Judeţean (CJ) este un adevărat Triunghi al Bermudelor, locul unde eşuează toate proiectele. Din 2012, la CJ s-a întâmplat un mare nimic. Idei noi nu au apărut, peste promisiuni s-a aşternut Alzhaimerul, iar poiectele vechi au fost ucise, cu sau fără intenţie. Acum a venit Mihai Seplecan preşedinte, cu multe idei, ridicate deocamdată doar la rangul de promisiuni.

În iarnă, la CJ s-a înecat intermodalul visat de directorul aeroportului, David Ciceo. Angajaţii consiliului au dormit pe ei până când a fost prea târziu şi s-a ajuns la stress, şedinţe de noapte şi drumuri în pripă la Bucureşti pentru a se încerca salvarea proiectului pe ultima sută de metri. Cu centrul de deşeuri este aceeşi poveste. CJ şi-a luat angajamentul să ofere condiţii de depozitare a gunoaielor, apoi i-a lăsat pe primari să se descurce fiecare cum poate. Aşa se face că deşeurile din judeţ ajung la Oradea, Odorhei, Aleşd sau chiar în comuna Cristian, din judeţul Sibiu. Sute de kilometri de bătut; următorul pas este să le trimitem pe lună. Ar fi de râs, dacă nu ar fi de plâns, având în vedere că - din cauza costurilor de transport - majoritatea clujenilor, victime nevinovate ale unor incompetenţi, plătesc în plus pentru ridicarea gunoiului. Sigur că din CJ se aruncă vina pe alţii, pe insolvenţa unor firme, pe gropile săpate aiurea şi pe furtul de pământ săvârşit de firma lui Ioan Bene, pe procese aflate pe rol sau pe anchete DNA. Ca de obicei, ei scot în evidenţă scobitoarea şi nu văd bârna.

Ar trebui ca angajaţii CJ să primească de acum spor de ruşine, mai ales după ce a venit să-i arate cu degetul şi primarul Clujului, Emil Boc.

"Am fost tras pe sfoară, păcălit de "specialiştii" de la CJ; eu am decis să nu mă mai bazez de acum încolo pe ei. Ei au avut o şedinţă în care s-au angajat, toţi cei prezenţi, că ne vor oferi o rampă din 15 iulie. Am sperat că vor găsi o soluţie, dar cu trei zile înainte de termenul la care ar fi trebuit să ne ofere o soluţie temporară de depozitare a gunoiului, ne-au lăsat să ne descurcăm singuri. Cât amatorism să existe ca "specialiştii" din CJ să facă o expertiză pe un teren din Feleacu şi să spună că e extravilan, iar un angajat al Primăriei Feleacu să ştie că e intravilan. După această lecţie pe care am primit-o, am decis să nu mai depindem de CJ şi am căutat o soluţie pe termen mediu. Sarcina CJ este să termine Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), iar atunci vor scădea şi preţurile plătite pentru clujeni pentru ridicarea gunoiului, pentru că nu vor exista costurile acestea suplimentare pentru transport. Creşterea preţului este cauzată de incapacitatea CJ de a rezolva problema", a spus Boc. Acesta a precizat că se referă la aparatul administrativ al CJ: "Noul preşedinte (n.r. Mihai Seplecan) e de o lună acolo, nu îi pot cere marea cu sarea, dar angajaţii sunt eterni". După fuziunea dintre PNL şi PDL, Boc şi Seplecan sunt colegi de partid.

Primarul a explicat că pentru Cluj ar exista o soluţie rapidă şi eficientă, cu condiţia să nu iasă din proiectul CMID, la care sunt parte. "Avem un investitor pregătit să ne pună gratis la dispoziţie un incinerator, pe terenul lui şi cu autorizaţii obţinute de el. Ar urma să fie gata în şase luni. El cere la schimb posibilitatea de a utilize gunoiul clujenilor pe următorii zece ani, pentru a obţine energie sau pentru alte întrebuinţări. Noi nu putem semna pentru să suntem parte din proiectul CMID. Sperăm să fim lăsaţi să ieşim din proiect, să se descentralizeze şi fiecare primărie să poată alege o soluţie proprie. E treaba CJ ce face cu fondurile europene pentru CMID", a declarat Emil Boc.

Recent, Mircea Avram, directorul RAADPP, spunea că angajaţii din CJ sunt incompetenţi şi că primesc sporuri pentru proiectele pe fonduri europene indiferent dacă acestea se realizează sau nu. Pe principiul "ziua trece, leafa merge".

Manager de proiect al Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) este chiar Mariana Raţiu, directorul Direcției de Dezvoltare și Investiții din cadrul CJ. Am încercat să o contactăm, dar se află în concediu. Întrebat dacă doreşte să-şi apere angajaţii de acuzaţiile lui Emil Boc, Mihai Seplecan a spus: „nu comentez".

Şi acum să vedem cât câştigă şefii din Consiliul Judeţean. Mariana Raţiu a încasat anul trecut drept salariu suma de 60.396 de lei, aşadar 5.033 de lei pe lună. Simona Gaci, secretar al judeţului Cluj, a primit anul trecut de la CJ un salariu total de 57.196 de lei şi 232 de lei de la Comisia pentru Protecţia Copilului, pe care o conduce în calitate de preşedinte. Salariul lunar al secretarului judeţului în 2014 a fost de 4.785 de lei. Arhitectul şef din cadrul CJ Cluj, Claudiu Salanţă, a obţinut din veniturile salariale în cursul anului 2014 un venit de 50.168 de lei, câte 4.180 de lei în fiecare lună. Şeful Serviciului Juridic din Consiliul Judeţean, Ştefan Iliescu, a primit de la forul judeţean sub formă de drepturi salariale anul trecut suma de 62.369 de lei, revenindu-i o retribuţie lunară de 5.197 de lei.


DECLARAŢIE
„S-a propus în Consiliul Local să dăm în judecată Consiliul Judeţean şi să cerem despăgubiri, pentru situaţia în care ne-au adus cu gunoaiele. Propunerea este în studiu la departamentul juridic"
Emil Boc, primarul Clujului

 

Comenteaza