Cheia negocierilor PNL - UDMR pentru consiliul judeţean. Cât îi costă pe clujeni să aibă un şef "partener cu Emil Boc"

ZIUA de CLUJ a scris în premieră despre faptul că UDMR a decis să negocieze cu PNL, la pachet, alianţele pentru Consiliul Local (CL) Cluj-Napoca şi pentru Consiliul Judeţean Cluj, deşi ar fi putut să meargă cu PNL într-o parte şi cu PSD în alta.

În UDMR Cluj este război în zilele acestea, în care se poartă negocieri pentru formarea de majorităţi în consiliile locale ale oraşelor şi comunelor, respectiv în CJ. Motivul este unul singur: dorinţa de a deţine cât mai multe funcţii. Ideea este că uniunea va fi sigur la putere la judeţ, fie alături de PNL, fie alături de PSD, dar se poate alătura majorităţii şi la CL. ZIUA de CLUJ încearcă să vă explice ce se discută în culise și publică la final un comentariu al președintelui UDMR Cluj, Csoma Botond.

Preşedinte la consiliul judeţean sau viceprimar? Asta e întrebarea

Liniştea partidului a fost ruptă de oferta PSD, care a venit cu propunerea de a instala un preşedinte de CJ din rândul maghiarilor. Distribuţia celor 37 de mandate arată astfel: 18 - PNL, 12 - PSD, 7 - UDMR. Aritmetica ne spune că o alianţă PSD-UDMR este posibilă, chiar dacă majoritatea ar fi obţinută la limită: 19-18.

În mod normal, în cazul în care s-ar bate palma, preşedintele ar trebui să fie Cornel Itu, pentru că social-democraţii au mai multe voturi; însă, pentru ca partidul să nu stea încă patru ani în opoziţie, şeful mare al PSD, Liviu Dragnea, a mers până acolo încât să-i ofere lui Vakar Istvan cel mai luxos birou din clădire.

PNL are, însă, un as în mânecă. Este vorba despre CL, unde are mandate suficiente să guverneze fără UDMR, 17 din 27. Totuşi, liberalii ar fi dispuşi să îi primească pe cei cinci maghiari aleşi în urma votului din 5 iunie la masa bogaţilor, de dragul majorităţii calificate, dar cu condiţia să nu trădeze alianţa la judeţ. Acest lucru ar aduce din nou un post de viceprimar pentru UDMR, în speţă Horvath Anna.

Nu e de mirare că în jurul lui Vakar Istvan s-a strâns o parte a membrilor partidului, iar în jurul viceprimăriţei, o alta. Aşa cum ZIUA de CLUJ a anunţat în exclusivitate încă de luni, avantaj are facţiunea care o susţine pe Horvath Anna, în care se află pe preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, consilier local, şi vă explicăm mai jos de ce.

Victoria duo-ului Csoma - Horvath a fost anunţată cu dezamăgire chiar de Liviu Dragnea: „La Cluj nu facem (alianță, n. red.) cu UDMR. Acolo e dragoste veche UDMR - PNL".

De ce postul de viceprimar e mai tare decât cel de şef la judeţ

Şi acum iată detaliile, aşa cum le înţelegem noi. În fiecare an, primăria clujeană oferă fonduri organizaţiilor nonguvernamentale (ONG) care organizează evenimente culturale, sportive sau de cult „de interes general". Grija viceprimarului maghiar, indiferent cum s-a numit el de-a lungul ultimilor 16 ani, a fost să nu lase fără bani, la nicio alocare, ONG-urile şi bisericilor ungureşti.

În rândul etniei, evenimentele culturale au rămas un loc în care se pot raporta la tradiţia şi la valorile maghiare, în care se pot exprima liber, în limba maternă. Din acest motiv, se bucură de respect şi căutare. În eșalonul celor care organizează aceste evenimente sunt mai multe persoane care sunt considerate formatori de opinie, iar UDMR nu uită să îi recompenseze pentru a le avea simpatia asigurată.

(Este o discuţie în sine dacă manifestările apreciate de maghiari sunt cu adevărat de interes general pentru comunitate per ansamblu, o dată ce etnia are circa 16% din numărul total al locuitorilor municipiului. Pe de altă parte, cota din bani care merge către unguri este tot de 16%. Mai putem spune limpede că şi o parte însemnată dintre evenimentele organizate de ONG-uri româneşti nu sunt, nici pe departe, de interes general, aşa cum le spune numele.)

Totul se transformă până la urmă în voturi. Liderii culturali şi religioşi se îngrijesc ca maghiarii să vină atât de disciplinat la alegeri şi să voteze uniunea formată pe criterii etnice. La CL, şefa comisiei care alocă bani a fost, în ultimii patru ani, chiar Horvath Anna. Prin grija lui Vakar Istvan, şi judeţul a dat bani structurilor maghiare, în general publicitate către ziare şi reviste de la regiile din subordine, dar sumele nu pot fi comparate.

Am discutat cu mai mulţi reprezentanţi ai etniei maghiare din Cluj. „Sunt extrem de multe ONG-uri care nu fac nimic şi primesc bani de la primărie. Cândva, erau influente în rândul maghiarilor, dar acum nu au activitate mai deloc. Primesc bani frumoşi în comparaţie cu rezultatele pe care le au", a spus sursa noastră.

Pentru a nu lăsa loc de dubii, omul a dat şi trei exemple: Asociaţia de Prietenie Korunk, Asociaţia Kolozsvár Társaság şi Asociaţia Culturală Helikon. „Sunt nişte <dinozauri>, dar celor din UDMR le este teamă de ei. Cei de la Korunk erau cândva foarte importanţi, iar Helikon este o revistă pe care nu ştiu dacă o mai citesc 200 de persoane".

Korunk a primit, la alocările din 2016, 20.000 de lei, Helikon, 20.000, iar Kolozsvari Tarsasag a încasat 16.000 de lei (AICI).

„Aceşti <culturnici> şi reprezentanţii bisericilor ţin comunitatea în mână şi întreţin viu spiritul unguresc. UDMR va căuta mereu să îi ţină aproape pe aceşti oameni. Pentru o vreme, era să îi piardă, când PPMT-ul lui Gergely Balazs, nepotul lui Tokes Laszlo, concura pentru locul UDMR-ului, dar la alegerile locale Gergely a primit loc eligibil pe listele UDMR pentru consiliul local şi situaţia a revenit la normal", a spus un alt maghiar.

Iată ce a declarat în februarie un reprezentant al PSD, Gabriel Oniga, consilier local în mandatul trecut. „Aceste proiecte (de evenimente culturale n. red.) reprezintă scopul şi misiunea celor cinci consilieri UDMR şi a viceprimarului, alocarea de bani direct către asociaţiile lor. Ei ţin morţiş la asta, absolut în fiecare an se întâmplă la fel.

Aşa s-a format alianţa aflată la putere în CL şi aşa se şi menţine. Acesta este costul alianţei. Unele dintre proiecte sunt generale, altele şi oportune, dar multe dintre ele se pot discuta. Iar noi am discutat de fiecare dată, dar maşinăria de vot din consiliul local le validează", afirma atunci Oniga.

Concluzia simplă şi rece este că locuitorii Clujului finanţează evenimentele culturale care aduc voturi la UDMR şi, drept răsplată, primesc o alianţă indestructibilă a liberalilor cu maghiarii. O alianţă care îl va aşeza în următoarele zile pe Alin Tişe în fruntea judeţului.

DECLARAŢIE

"Cultura era statul alternativ în vremea lui Ceaușescu, un spațiu de refugiu, dar și de contestare, un fel de "la Resistance", iar pentru maghiari acest spațiu era foarte important. În acele decenii s-au format o generație de "boieri ai minții" - scriitori, poeți care au acumulat un prestigiu major în cadrul comunității. După 1989, aceștia au devenit conducători de instituții culturale sau redactori șefi. Ei sunt și azi niște cariatide culturale ale neamului. Ei au și azi o capacitate consistentă de a influența simpatia colectivă a comunității maghiară, iar UDMR se legitimează spre comunitate prin câștigarea bunăvoinței acestei nobilimi mici, an de an, spre exemplu, prin lista scurtă a Fundației Communitas. Utilizarea culturii ca instrument al coeziunii comunității e ceva general acceptat. Dar când îți construiești capital politic pe aceste practici poți prea ușor să atrofiezi pluralismul politic și prin asta faci un deserviciu major comunității".
Szakats Istvan, preşedintele Fundaţiei AltArt

Președintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a comentat informațiile apărute în acest articol. ”Nu cred că este penal ca evenimentele culturale organizate de asociațiile maghiare să fie finanțate de la bugetul local. Dimpotrivă, este o chestiune de normalitate. La Cluj încă nu se întâmplă natural acest lucru, deși avem o comunitate numeroasă. Doamna Horvath Anna este, într-adevăr, președintele Comisiei de cultură, dar nu este singură acolo, proiectele se evaluează de toți membri pe baza unor criterii care sunt publice. Vă spun direct: nu urmărim voturi din alocările pentru evenimentele culturale. Să știți că la Zilele Maghiare sau la festivalul Interferențe, finanțate de la buget, vin și mulți români. Spectacolele de la Interferențe sunt titrate și în limba română. Revistele Korunk și Helikon sunt de cultură și știți că nici revistele românești de acest fel, cum ar fi Tribuna, nu au un public foarte larg. În ceea ce îl privește pe Szakats Istvan, ar fi corect ca dânsul să spună că primește bani de la buget pentru Fabrica de Pensule, pentru Fundația AltArt și ca expert, în proiectul Cluj - Capitală Culturală Europeană 2021”, a declarat Csoma.