Cu cine revine Clujul la vârful puterii

E drept, nu ne-am dovedit cei mai vrednici în a prelua titlul de Capitală Culturală Europeană şi începem să fim „bătuţi” de Timişoara şi la preţurile imobiliarelor, în schimb pare a creşte numărul clujenilor apropiaţi zonei deciziei centrale.

Doi au fost clujenii care, recent, au promovat în zone de putere, e adevărat, complet diferite.

Primul dintre ei a fost şeful PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda, promovat ca un fel de co-preşedinte al PNL, cu răspundere limitată la validarea, din partea aripii „PDL", prin semnătură, a listelor de candidaţi ai partidului pentru alegerile parlamentare. Totuşi, el nu se consideră lider informal al foştilor PDL-işti.

„A fost o opţiune exprimată de partid, care să ofere garanţii suficiente şi necesare privind îndeplinirea condiţiilor procedurale pentru semnarea listelor. În alegerea mea probabil a contat şi faptul că sunt preşedinte al comisiei pentru statut, dar cred că este şi un semn de apreciere a organizaţiei din care provin", a explicat Buda.

Mai mult, el se declară sedus complet de munca de la Bruxelles şi, prin urmare, exclude categoric posibilitatea de a candida la conducerea partidului la congresul preconizat a fi organizat la începutul anului viitor. „Exclus să candidez la vreo funcţie! Sunt europarlamentar, îmi place foarte mult ce fac aici şi n-aş lăsa Parlamentul European pentru nicio funcţie la nivel naţional", a spus Buda.

La scurt timp după Daniel Buda, un alt clujean, profesorul universitar Adrian Ivan, de la Universitatea „Babeş-Bolyai" (UBB), obţinea o funcţie, în egală măsură de mare greutate, dar şi extrem de riscantă. Cea de coordonator al Şcolii Doctorale a Academiei Naţionale de Informaţii. Aparent, misiunea lui Ivan pare una aproape imposibilă: aceea de a reda credibilitatea unei instituţii transformată de fostul ministru, actual urmărit penal, Gabriel Oprea, într-un dintre cele mai jenante fabrici de diplome.

Într-o declaraţie pentru ZIUA de CLUJ (vezi aici) Ivan se declara optimist, dar admitea că-şi va păstra norma de bază la UBB.

Categoric, cel mai influent clujean la vârful puterii este, în acest moment, vicepremierul Vasile Dâncu. În plus, el are extrem de mari şanse (vezi analiza aici) să rămână, în continuare, cel mai puternic decident clujean, din poziţia de favorit la poziţia de prim-ministru în cazul în care, după votul din 11 decembrie, în viitorul legislativ se va creiona o majoritate având PSD drept pilon central. O eventuală funcţie de premier ar reprezenta apogeul unei cariere politice destul de sinuoase, de-a lungul căreia, însă, Dâncu nu şi-a schimbat opţiunile politice de stânga.

Sociologul clujean a „erupt" în politica mare la finele anului 2000, când a fost cooptat în guvernul proaspăt format de Adrian Năstase. Ulterior avea să avanseze şi în structurile de partid, devenind vicepreşedinte naţional al PSD, obţinând titlul neoficial de strateg-şef al social-democraţilor. Dâncu a fost eminenţa cenuşie a Grupului de la Cluj, de unde avea să i se tragă şi prăbuşirea politică. Intrat în conflict deschis cu zona lumpenă a PSD care îl avea ca portdrapel pe Marian Vanghelie, trădat de Mircea Geoană, Dâncu avea să abandoneze, rând pe rând, funcţiile de vicepreşedinte, apoi pe cea de preşedinte PSD Cluj, pentru ca, într-un final, să părăsească şi partidul, dedicându-se meserieie sale de bază.

Deşi nici în ziua de azi Dâncu nu posedă carnet de partid, el a fost reactivat de Liviu Dragnea, al cărui sfătuitor apropiat a fost, pentru a fi readus apoi în lumina reflectoarelor, ca vicepremier „tehnocrat", de Dacian Cioloş. Cum spuneam, de la sfârşitul anului Dâncu ar putea deveni cel de-al doilea şef de guvern post-decembrist cu „pedigree" de Cluj.

Alţi doi clujeni aflaţi în funcţii influente, deşi nu neapărat decizionale, sunt George Maior, care a dat conducerea SRI pe funcţia de ambasador la Washington, şi Liviu Zăpârţan, ambasador al României pe lângă Sfântul Scaun, dar şi pe lângă Ordinul Cavalerilor de Malta, pretinşii descendenţi ai cavalerilor templieri.

Absolvenţi „de Cluj" sunt mulţi în cercurile înalte din capitală, culminând chiar cu preşedintele Klaus Iohannis, care a obţinut calificarea de profesor de fizică la UBB, şi cu directorul SRI, Eduard Hellvig, absolvent de Ştiinţe Politice, tot la UB Cluj.

Doi lideri importanţi au şi acum legături strânse cu Clujul, mai mult decât simpla absolvire a studiilor în centrul universitar de pe Someş. Unul dintre ei este chiar premierul Dacian Cioloş, pentru care Clujul a devenit aproape o a doua casă. Nu miră, aşadar, faptul că, atât ca ministru al Agriculturii, cât şi ca premier, cele mai multe vizite în teritoriu au avut ca destinaţie Cluj-Napoca, cea mai recentă fiind la Universitatea de Medicină şi Farmacie, cu ocazia începerii noului an universitar.

Cel de-al doilea influent lider (politic, de această dată), cu legături extrem de strânse cu Clujul este preşedintele UDMR Kelemen Hunor. Acesta nu doar că şi-a făcut studiile superioare la Cluj, dar s-a şi stabilit aici, lucrând o bună bucată de timp la studioul teritorial local al TVR. Mai mult, odată cu avansarea sa la comanda Uniunii, a mutat sediul Prezidiului Executiv al UDMR de la Târgu-Mureş la Cluj-Napoca. Totuşi, el n-are buletin de Cluj şi continuă să voteze în satul său de baştină din Secuime.