Potop de critici la Congresul FUEN. Atac la adresa autorităţilor române

Autorităţile române, atacate pe "teren propriu". Congresul Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN) a însemnat un potop de critici la adresa României. Iar asta s-a întâmplat chiar la Cluj, un oraş care devine tot mai mult un simbol al multiculturalismului din această parte a lumii. Exemplele cele mai bune ţin de lumea academică, de evenimente, pentru că avem în oraş Zilele Culturale Maghiare, dar şi de administraţie, care anul acesta a decis să instaleze plăcuţe multilingve la intrările în municipiu.

Maghiarii din România se simt cei mai asupriţi

Deşi la congres au luat parte reprezentanţi ai minorităţilor etnice din mai multe ţări, doar reprezentanții UDMR au atacat statul în care trăiesc ca minoritate. Trei dintre cele patru zile ale evenimentului de la Grand Hotel Napoca au fost dedicate acuzelor privind nerespectarea drepturilor maghiarilor din România.

Restul participanților au contrastat puternic: au avut un discurs constructiv privind recomandări/semnalări ale unor aspect ce trebuie îmbunătățite, în special asupra respectării drepturilor acestora.

Unul dintre cei care a atacat autorităţile române a fost preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. "Suntem considerați importanți: ne bucurăm zi de zi de 'atenția sporită' a autorităților române. Diplomația română a făcut un efort uriaș pentru a minimaliza importanța acestui eveniment", a spus Kelemen.

Liderul FUEN, Vincze Lorant, a explicat de ce Harghita şi Covasna au nevoie de autonomie. "Foarte multe domenii ale vieţii depind în continuare de finanţări, aprobări şi decizii din partea guvernului central. Deşi noi am şti cel mai bine în ce direcţie dorim să ne dezvoltăm, care sunt priorităţile noastre, cum dorim să ne gospodărim ca şi comunitate. Dorim recunoaşterea comunităţii maghiare din România ca parte constitutivă a statului şi recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională", a spus Vincze.

Iniţiativa Minority SafePack e, de fapt, doar pentru România?

Minority SafePack este cel mai mare proiect politic al FUEN, inițiat de UDMR, Partidul Popular din Tirolul de Sud și Tineretul Naționalităților Europene. Scopul documentului este să ridice nivelul de protecție al minorităților naționale din competența exclusivă a statelor membre la cel al UE.

Derularea congresului a lăsat însă impresia că Minority SafePack este dedicat exclusiv minorității maghiare din România, prin sublinierea ideilor privind obținerea autonomiei teritoriale și culturale a maghiarilor. Pe lângă acest aspect s-a creat impresia că toate țările europene membre ale FUEN sunt preocupate exclusiv de situația maghiarilor din România.

"De când am demarat Inițiativa Minority SafePack, am redevenit importanţi pentru diplomația românească. În mod constant ne creează o reputație proastă, spun lucruri neadevărate despre noi și intențiile comunității noastre", a afirmat Kelemen.

Promotorii iniţiativei şi-au propus să adune, în termen de 12 luni, un milion de semnături de susținere, din cel puțin șapte state ale UE. Kelemen Hunor susţine că din România își propune să adune peste 200.000 de semnături.