Iohannis a fost întâmpinat cu imnul secuiesc în Harghita. Cum a răspuns preşedintele României
Iohannis s-a întâlnit cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale din judeţele Harghita şi Covasna, pentu a discuta despre problemele locale, dar şi despre elemente care ţin de dezvoltarea regională.
În deschiderea lucrărilor, a fost intonat imnul de stat al României, urmat de imnul secuiesc. Preşedintele a luat apoi cuvântul şi a salutat în limba română, apoi în maghiară. Şeful statului a mulţumit pentru modul în care a fost întâmpinat.
"Vă mulţumesc că mi-aţi cântat când am intrat. Aveţi voci bune şi puternice", a spus Iohannis.
În timpul dezbaterilor, şeful statului a primit din partea primarului din Miercurea Ciuc Robert Raduly un drapel al Ţinutului Secuiesc, pe care a fost inscripţionată data la care Iohannis a fost ales preşedinte al României şi data de marţi, 18 iulie, care marchează vizita preşedintelui în Harghita şi Covasna. La rândul său, şeful statului i-a oferit primarului oraşului Miercurea-Ciuc drapelul României.
"Dacă este să avem un parteneriat strategic, eu ca preşedinte al României să vă las cadou în amintire tricolorul nostru, al tuturor. (...) România cu Ungaria are un parteneriat strategic, dar el nu se bazează pe relaţii etnice, sau interetnice, ci se bazează pe relaţiile între două state vecine şi care trăiesc în bună înţelegere", a conchis Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat şi la o dezbatere cu autorităţile locale, la Consiliul Judeţean Harghita, având ca scop cunoaşterea problemelor locale, identificarea realităţilor zonei, dar şi a elementelor care ţin de viitoarea dezvoltare regională.
În cadrul întâlnirii, preşedintele CJ Covasna Tamas Sandor a declarat că în Transilvania maghiarii se confruntă cu o "dublă măsură" în domeniul legislativ, administrativ sau justiţie, liderii comunităţilor fiind "intimidaţi prin persecutare".
"Noi, maghiarii din Transilvania, trăim ca personajul biblic Neemia, care cu o mână construia şi cu cealaltă mână se apăra. (...)Zi de zi întâmpinăm duble măsuri în legislativ, dublă măsură în administraţie, dublă măsură în jutiţie şi de dublă măsură în sfera economică. (...) Prin justiţie suntem intimidaţi prin persecutarea liderilor comunităţii noastre", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Covasna Tamas Sandor.
Acesta a criticat faptul că Parlamentul nu a aprobat legea pentru aprobarea Zilei maghiarilor de pretutindeni pe data de 15 martie, dar şi faptul că nu este permisă arborarea steagului Ţinutului Secuiesc. Acesta a subliniat că maghiarii nu doresc autonomie "pe criterii etnice".
"Nu vrem autonomie pe criterii etnice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune. O autonomie de tip Uniunea Europeană, tipul Tirolului de Sud, unde germanii convieţuiesc în pace şi bunăstare cu majoritatea din Italia", a mai spus Sandor.
Ideea a fost susţinută şi de preşedintele Cosiliului Judeţean Harghita Csaba Borboly, care a spus că maghiarii îşi doresc să nu se mai simtă "copii vitregi"
"Am dori să nu ne mai simţim copii vitregi ai statului român. Problematica drepturilor minorităţilor naţionale nu poate să constituie baza intereselor şi luptelor politice actuale din această ţară", a spus preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.
Preşedintele Klaus Iohannis a spus că se întâmplă frecvent ca "realităţile" din judeţele locuite în majoritate de cetăţeni maghiari sunt interpretate într-o manieră care "dezbină" şi "promovează ostilitatea" şi a subliniat că doar o participare la viaţa publică a întregii societăţi poate să ducă la o "bună apărare a intereselor legitime" ale comunităţii.
"Din păcate însă, de prea multe ori, realităţile din judeţele dumneavoastră, locuite în majoritate de maghiari, sunt interpretate, de o parte sau de alta, într-o manieră care dezbină, care nu face decât să accentueze diferenţele şi să promoveze ostilitatea. Intoleranţa, respingerea celor de altă etnie, indiferent dacă sunt practicate de reprezentanţi ai minorităţilor sau ai majorităţii, sunt căi sigure pentru blocarea evoluţiei atât a comunităţilor, cât şi a ţării în ansamblu. La fel cum izolarea acestor comunităţi nu este de natură să favorizeze progresul. Dimpotrivă, tocmai participarea la viaţa publică a întregii societăţi este cea care conduce la o mai bună apărare a intereselor legitime ale acestor comunităţi", a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Iohannis le-a transmis reprezentanţilor administraţiei locale din Harghita şi Covasna că pe lângă misiunea de a gestiona din punct de vedere administrativ, trebuie să încurajeze climatul de bună înţelegere şi respect.
"Dincolo de misiunea de a gestiona treburile administrative, vă revine şi sarcina de a încuraja un climat de bună înţelegere şi respect în cadrul comunităţilor pe care le reprezentanţi. La rândul lor, reprezentanţii politici, fie ei ai minorităţilor naţionale sau ai majorităţii, au datoria să nu uite că unele teme şi abordări ating sensibilităţi istorice pe care nu le vom depăşi niciodată dacă le tratăm cu intoleranţă şi ostilitate. Dincolo de disputele şi câştigurile politice, principala responsabilitate rămâne faţă de oameni", a conchis Iohannis.
