Analiștii dau șanse de reușită mici Partidului Ardelenilor

Politicienii şi sociologii dau foarte puţine şanse de reuşită proiectului de autonomie economico-financiară a Ardealului şi Banatului.

Majoritatea comentatorilor invocă incompatibilităţile dintre proiectul Partidului Ardelenilor (PA) şi Constituţie. În plus, ei consideră că această idee nu va aduna suficienţi susţinători încât PA să conteze pe scena politică. Unul dintre iniţiatorii mişcării, Emil Aluaş, a anunţat că obiectivul formaţiunii va fi autonomia financiară şi economică a regiunii.

Preşedinte al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, şeful democrat-liberalilor clujeni, Daniel Buda, s-a limitat să comenteze apariţia PA doar în termeni juridici. “Suntem o ţară liberă şi democratică în care oricine poate înfiinţa ce partid politic doreşte, dar, în acelaşi timp, avem o lege şi o Constituţie care trebuie respectate”, a comentat Buda. Cam în acelaşi mod tratează apariţia PA şi preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan. “În România, dreptul de asociere e garantat prin Constituţie, deci şi dânşii, în măsura în care respectă legile ţării, sunt liberi să o facă”, a afirmat Lăpuşan.

El spune, însă, că nu îmbrăţişează ideea independenţei economico-financiare a Ardealului. “Să nu uităm că suntem în 2010, că suntem în Uniunea Europeană şi există foarte multe pârghii prin care ne putem dezvolta ca regiune, fără să fie nevoie de un asemenea partid. Cred că România e una singură şi trebuie să fim mândri că suntem români, fără alte veleităţi”, a declarat Lăpuşan. Liderul liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, nu dă prea multe şanse de succes noului partid.

“Îi cunosc pe toţi fondatorii acestui partid, ca oameni serioşi, buni profesionişti, dar mărturisesc că acest demers nu e în graţiile mele, pentru că naşte o chestiune pe care eu am combătut-o întotdeauna: partidele construite pe criterii etnice, zonale sau regionale. Să ne amintim că a existat Partidul Moldovenilor, care n-a avut foarte mari şanse. Din păcate pentru aceşti oameni deosebiţi, mă tem că istoria se va repeta şi în cazul iniţiativei lor”, a opinat Nicoară. Pentru preşedintele UDMR Cluj, viceprimarul Laszlo Attila, PA este “o iniţiativă onorabilă”. “Este o încercare de a atrage nemulţumiţii, ale căror rânduri se tot îngroaşă, dar, în momentul actual, eu nu-i dau prea multe şanse, deşi o consider o iniţiativă cât se poate de onorabilă”, a declarat Laszlo.

Sabin Gherman refuză“ciorbe reîncălzite”

Anunţat de Aluaş printre cofondatorii noului partid, Gherman neagă acest lucru. “Este un adevăr doar pe jumătate. Eu am înfiinţat PA, cu ani în urmă, am fost preşedintele lui, am avut şi congres, dar ni s-a refuzat înregistrarea. Sigur, acesta e proiectul şi visul meu, Ardealul autonom, ca şi Moldova autonomă, Muntenia autonomă, ca în Germania, ca în Franţa, dar nu un proiect politic reîncălzit”, a spus Gherman. În 2003, el a eşuat în două tentative de a crea un partid politic regional, numit întâi Liga Transilvania - Banat, apoi Partidul Ardelenilor.

Gherman susţine că n-a renunţat la ideile sale, dar acum nu mai sunt aceleaşi timpuri ca atunci când scria “M-am săturat de România”. “Acum nu există un proiect, există doar frustrare şi nu poţi construi un proiect doar pe frustrarea generată de criza economică. Acum e nevoie de un concurs de proiecte, trebuie proiecte tehnice, şi nu un partid”, a spus Gherman. Profesorul Liviu Zăpârţan nu a putut fi contactat.

Cristian Pârvulescu: “Depinde cum evoluează criza”

În opinia sociologului Cristian Pârvulescu, perioada dificilă economic poate fi prielnică apariţiei unui asemenea partid, dar ar trebui, mai întâi, depăşite nişte piedici constituţionale. “Un partid cu asemenea obiective nu poate funcţiona în cadrul Constituţiei actuale, ar trebui, mai întâi, să ceară modificarea Constituţiei. E genul de organizare din Belgia, unde la centru se fac doar politicile generale, iar majoritatea deciziilor se iau în teritoriu”, a spus Pârvulescu. El crede că succesul PA depinde de evoluţia crizei şi de capacitatea de organizare.

“Personal, le acord şanse relativ mici, dar depinde cum evoluează criza, creşterea nemulţumirii îi poate ajuta. Deocamdată trebuie să se înregistreze, şi legea nu permite partide regionale. Partidul Moldovenilor, de pe vremuri, avea structură naţională, la fel şi UDMR, chiar dacă nu e partid, dar, preventiv, şi-a făcut filiale în toate judeţele. Apoi vor trebui să-şi îndulcească, pentru început, discursul, după modelul PCM, pentru a fi acceptaţi de tribunal. Cu toate astea, consider că au şanse mici, deşi în Transilvania şi Banat există un puternic curent regionalist, dar n-au structuri”, a apreciat Pârvulescu.

Vasile Dâncu: “Oricine mizează pe ardelenism nu va reuşi”

Nici sociologul clujean Vasile Dâncu nu crede într-un asemenea proiect. “Partidul Ardelenilor poate avea succes dacă cei care îl compun au credibilitate. Proiectul nu trebuie interpretat însă ca o rupere a României. Aceasta este una dintre fobiile care există la nivel naţional. De la Bucureşti s-a încercat mereu o inhibare a oricărei forme de regionalizare, chiar şi culturală. Chiar şi descentralizarea este privită cu rezerve. Problema Transilvaniei este sensibilă, iar oricine mizează pe ardelenism nu va reuşi”, a apreciat Dâncu.

Spre deosebire de Pârvulescu, el consideră că vremurile de criză nu sunt propice unor astfel de proiecte. “Este un mit despre multele resurse pe care le avem, că dăm mult mai mult la Bucureşti decât primim. Pentru unele judeţe e valabil, dar adevărul este că multe judeţe din Transilvania sunt asistate şi nu s-ar descurca fără prelevări de la buget”, a adăugat Dâncu.