PES Cluj îl atacă pe Apostu în chestiunea candidaturii oraşului la Capitală Culturală Europeană: "are o viziune îmbătrânită şi monoculturală"

"Credem într-un Cluj centru-regional al multiculturalismului, inovaţiei şi oportunităţilor, o destinaţie turistică atractivă pentru români şi străini", arată PES Cluj. Aceştia spun că oraşul are nevoie de un "brand local", fără care "CV-ul Clujului este incomplet". "Brandul este creator de valoare pentru orice oraş prin simpla unificare a mesajelor pe care respectiva comunitate le transmite deja. Stabilirea unei viziuni particulare, credibile şi inovatoare, pentru a obţine o etichetă atractivă cât şi pentru a spori reputaţia autohtonă dar în special europeană", arată ei.

„Viteza cu care societatea în care trăim se schimbă, fundamentează imperativul reevaluării şi reinventării culturii politice locale. PES Activists Cluj se delimitează de viziunea îmbătrânită şi monoculturală a edilului Sorin Apostu. Credem într-un Cluj deschis, relaxat, inovator, în care clujenii să se poată bucura tradiţiile locale multiculturale dar şi de boom-ul inovator pe care cercetarea şi inovarea îl pot produce" a declarat Horia Nasra, vicepreşedinte PES România, coordonatorul PES Cluj. El spune că organizaţia va demara "două tipuri de activităţi politice" pentru a sprijini Clujul în candidatura pentru Capitală Culturală Europeană îbn 2020: Lobby extern cu organizaţiile PES din oraşele înfrăţite cu Cluj-Napoca Köln (Germania), Rotherham (Marea Britanie), Dijon şi Nantes (Franţa), Viterbo (Italia), Zagreb (Croaţia) şi Pécs (Ungaria), respectiv conceptualizarea unei identităţi multiculturale a Municipiului Cluj-Napoca şi promovarea identităţii prin cât mai multe mijloace de comunicare şi valorificarea capitalului intelectual "de excepţie" al Clujului.

Aceştia spun însă că e nevoie şi de alte elemente în sprijinul candidaturii: investiţii în infrastructură pentrui că "multe drumuri din municipiu, la periferie şi mai ales în zona industrială" sunt proaste, fluidizarea circulaţiei "prin finalizarea completă a centurilor ocolitoare ale oraşului", diminuarea poluării fonice din Cluj "pentru că ocupă locul trei în România!" şi mărirea spaţiilor verzi în Cluj. "Spaţiile verzi reduse, parcuri insuficiente, vechi unităţi industriale părăsite cu o funcţionalitate incertă la care CJ Cluj şi Primăria Cluj-Napoca ar putea interveni, distribuirea neuniformă a spaţiilor verzi pe cartiere" sunt lipsurile de acum ale oraşului, spune Nasra.