2013, anul în care Băsescu a dansat pe nervii USL

Anul politic 2013 a început cum nu se putea mai prost pentru imaginea Clujului. Judeţul nostru a dat primii doi traseişti politici ai noului parlament (Vicenţiu Irimie şi Ioan Moldovan) şi, după ce, în decembrie 2012, guvernul Ponta 2 era primul cabinet constituit fără vreun ministru clujean din ultimii 23 de ani, în ianuarie nu s-au găsit locuri pentru clujeni nici în eşalonul doi, al secretarilor de stat. Tot în ianuarie, vicepremierul Liviu Dragnea îşi anunţa proiectele anului: revizuirea Constituţiei în septembrie şi regionalizarea României până în 31 decembrie.

Luna februarie avea să aducă un prim semnal politic pozitiv clujenilor. În premieră, în urma congresului PNL, trei membri ai organizaţiei judeţene a liberalilor aveau să acceadă în Biroul Politic Naţional al partidului: Norica Nicolai şi Horea Uioreanu, vicepreşedinţi şi Marius Nicoară, membru. În schimb, tensiunile din PNL Cluj erau departe de a se stinge. Cu doar câteva zile înaintea congresului, Uioreanu demisionase din conducerea organizaţiei judeţene.

Luna martie a fost dominată de despărţirea lui Traian Băsescu de PDL, urmare a Convenţiei Naţionale a partidului, care l-a ales preşedinte pe Vasile Blaga în dauna celei susţinute explicit de Băsescu, Elena Udrea. Congresul PDL a marcat şi înfrângerea PDL Cluj, a cărei delegaţie, majoritar, în frunte cu Emil Boc, a susţinut-o pe Udrea. A existat şi un clujean câştigător, Alin Tişe, susţinător al lui Blaga, care a fost ales vicepreşedinte al partidului. După ce a făcut cu mâna PDL, Băsescu şi-a şi înfiinţat noul partid, mai întâi sub formă de fundaţie, Mişcarea Populară.

Luna aprilie avea să consemneze şi prima criză majoră dintre Crin Antonescu şi Victor Ponta, liderul liberal neacceptând compromisul pe care premierul l-a făcut cu Băsescu, în urmă căruia Laura Codruţa Kovesi a devenit noul procuror-şef al DNA. Drept urmare, PNL a refuzat să-şi mai asume politic gestionarea Ministerului Justiţiei. Congresul PSD a consemnat revenirea lui Ioan Rus la vârful partidului, ca vicepreşedinte coordonator al regiunii de Nord-Vest, pas privit de analiştii politici drept etapă a drumului său spre funcţia de guvernator al regiunii.

Fostul jurnalist, actualul senator liberal Sorin Roşca Stănescu a lansat atacuri la adresa premierului Victor Ponta. Refuzul liberalilor de a-l exclude, i-a făcut pe liderii ambelor tabere să invoce public posibilitatea ruperii USL. Luna mai avea să aducă finalizarea proiectului de revizuire a Constituţiei, care urma să transforme România într-o republică parlamentară. Tort în mai parlamentul avea să adopte noua Lege referendumului, care cobora pragul de validare la 30% prezenţă la vot. Aveau să mai treacă şapte luni până legea să fie publicată în Monitorul Oficial şi să intre în vigoare.

Luna iunie avea să fie luna Curţii Constituţionale (CCR) cu a sa decizie care a luat prin surprindere pe toată lumea. Urmare a unei contestaţii a PDL, judecătorii Curţii au decis că noua Lege a referendumului e constituţională, dar nu poate produce efecte mai devreme de un an de la intrarea în vigoare. USL s-a văzut, astfel, cu întreg calendarul regionalizării dat peste cap. Drept urmare, regionalizarea a fost, practic, abandonată (s-a trecut la planul B, Legea descentralizării), iar revizuirea Constituţiei a fost amânată, Victor Ponta propunând ca referendumul de revizuire să se desfăşoare concomitent cu primul tur al alegerilor prezidenţiale de anul viitor, astfel încât viitorul preşedinte să-şi desfăşoare mandatul potrivit noii Constituţii.

Aici a intrat în scenă Traian Băsescu. Mai întâi, el a retrimis legea parlamentului pentru reexaminare, dintr-un foc obţinând două luni (iulie şi august) de amânare a intrării legii în vigoare. Luna iulie avea să consemneze o nouă premieră în politica românească: primul ministru aflat în funcţie, condamnat penal. Ministrul Transproturilor, Relu Fenechiu era condamnat la cinci ani de închisoare cu executare (în primă instanţă) în dosarul „Transformatorul". Europarlamentarul Laszlo Tokes îi cerer premierului Ungariei, Viktor Orban, protectorat pentru Transilvania.

Drept urmare, la începutul lui august, europarlamentarul Corina Creţu îi cere preşedintelui retragerea ordinului Steaua României episcopului reformat. Premieră absolută în politica românească: PDL decide organizarea de alegeri preliminare perntru desemnarea candidatului la Preşedinţie.

După un an întreg de scandaluri, în septembrie, în sfârşit, se sparge buba în PNL Cluj, nu fără a face victime. Urmare a unor manevre de culise, Adunarea Generală a PNL Cluj-Napoca este anulată din lipsă de cvorum şi liberalii din capitala judeţului rămân fără delegaţi la Adunarea Generală a organizaţiei judeţene, unde urma să se aleagă noul preşedinte al PNL Cluj, funcţie pentru care candidau Horea Uioreanu şi Mihai Szeplekan. Drept urmare, conducerea naţională a partidului anulează alegerile şi, după ce iniţial îl însărcinează pe Marius Nicoară să conducă în continuare filiala, în urma unor presiuni, revine asupra deciziei şi îl numeşte preşedinte interimar pe Uioreanu. Nemulţumit, Szeplekan refuză funcţia din biroul judeţean oferită de adversarul său. Alin Tişe mai urcă o poziţie în ierarhia de partid, fiind numit ministru al Administraţiei în guvernul din umbră al PDL. Reprimind Legea referendumului nemodificată de la Parlament, Băsescu o mai atacă o dată la CCR.

După eşecul regionalizării, octombrie îi aduce o nouă lovitură ministrului Liviu Dragnea, care se vede trimis în judecată pentru fraude la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Cu toate acestea, nu demisionează şi nici nu este demis din funcţie. Datorită absenţei judecătorilor numiţi de preşedinte sau cu sprijinul PDL, CCR n-are cvorum la primul termen şi amână pentru luna noiembrie judecarea sesizării preşedintelui pe Legea referendumului.

Democrat-liberalii clujeni fac din nou opinie separată în partid şi contrar curentului dominant din celelalte organizaţii judeţene, îl preferă de Gheorghe Falcă drept prezidenţiabil, lui Cătălin Predoiu. Acesta din urmă avea să câştige detaşat scrutinul la nivel naţional. În 14 noiembrie CCR respinge sesizarea lui Băsescu, dar avea să mai tragă de timp încă apropape trei săptămâni până să facă publică motivarea, astfel încât verdictul să poată fi publicat în Monitorul Oficial şi să devină oficial. Crin Antonescu anunţă ruperea de facto a alianţei cu conservatorii. Guvernul îşi angajează răspunderea pe Legea Descentralizării, pe care PDL o atacă la CCR, asatfel încât, iontrarea în vigoare din 1 ianuarie 2014 devine imposibilă. Consiliul de onoare al Ordinului „Steaua României" îi cere preşedintelui să-i retragă decoraţia lui Tokes. Băsesacu cere timp de gândire.

În 4 decembrie, verdictul CCR devine oficial. Băsescu se ţine de cuvânt şi promulgă Legea referendumului la ora 23:56, în 14 decembrie, cu patru minute înaintea expirării termenului constituţional. Organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei cu prag de validare de 30%, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale de anul viitor devine imposibilă. Radu Moisin e ales preşedinte al PDL Cluj-Napoca, iar Daniel Buda e confirmat lider al PDL Cluj. În ambele Consilii de Coordonare ae democrat-liberalilor, competiţia pe funcţii a fost interzisă. Sifonarea unei înregistrări în presă de la o sedinţă a PNL, în care Antonescu îl acuza pe Ponta de scenarii „stupide", urmată de dezertarea social-democraţilor de la votul pentru învestirea lui Rareş Bogdan preşedinte interimar la TVR, a dus la distrugerea totală a relaţiei dintre Ponta şi Antonescu, punctată de acuzaţii reciproce de minciună şi trădare. Liderul liberal a anunţat că nu va mai apărea alături de Ponta în vreo conferinţă de presă. Anul se încheie cu ultima lovitură de imagine dată de Băsescu majorităţii guvernamentale. Preşedintele promulgă Legea bugetului naţional pe 2014 abia după ce îi impune premierului amânarea cu trei luni a aplicăriia noii accize de şapte eurocenţi pe litrul de carburant, trimiţându-l, astfel, la noi negocieri cu FMI.