2016, anul victoriilor cu gust de înfrângere pentru liberalii clujeni
- Scris de Valentin Malaescu
- 30 Dec 2016, 18:25
- Politica
- Ascultă știrea
Anul 2016 a început, pentru liberalii clujeni, cu decizia, previzibilă a Biroului Politic Judeţean, de a valida refacerea tandemului Boc-Tişe în fruntea Clujului, prin aprobarea candidaturii primului pentru un nou mandat de primar iar a celui de-al doilea (formal, deoarece funcţia nu mai avea să fie aleasă în mod direct de cetăţeni) pentru şefia consiliului judeţean (CJ).
Câteva semne de întrebare persistau, însă, asupra candidaturii lui Emil Boc din partea PNL. Cea mai mare parte a temerilor se învârtea în jurul unei posibile decizii a primarului de a alege să candideze din partea partidului lui Traian Băsescu.
O altă incertitudine părea a fi aprobarea candidaturii sale de către Biroul Permanent Naţional (BPN), în condiţiile existenţei unor nedisimulate adversităţi a vechilor liberali faţă de fostul premier, exprimate explicit de vicepreşedintele Teodor Atanasiu şi chiar de co-preşedintele partidului din acea vreme, Alin Gorghiu, care afirmase că nu e deloc sigură că Emil Boc va fi candidatul PNL la primaria clujeană. Totuşi, în 18 ianuarie, Boc primea şi „binecuvântarea" BPN.
Dacă în Cluj-Napoca lucrurile au evoluat relativ liniştit, nu la fel s-au petrecut lucrurile în restul judeţului. Împărţirea candidaturilor, mai ales la funcţiile de primar, între vechii liberali şi foştii PDL-işti a generat dezertări. Frustraţi că nu au primit girul partidului pentru a candida la funcţia de primar, lideri locali ai uneia sau alteia dintre cele două tabere şi-au luat găştile în spate şi au plecat la PMP, ALDE sau chiar PSD. Aşa s-a întâmplat în municipiul Gherla şi în comunele Chinteni, Luna, Feleacu şi Mihai Viteazu.
Şi a venit şi scrutinul din 5 iunie. Mulţumită aproape exclusiv lui Boc, liberalii au obţinut o victorie zdrobitoare în municipiul Cluj-Napoca, obţinând inclusiv majoritatea mandatelor în consiliul local. În plus, ei au câştigat alegerile şi pentru CJ, astfel încât, printr-o alianţă cu UDMR, au obţinut şi în deliberativul judeţean majoritatea necesară pentru impunerea lui Alin Tişe în fruntea judeţului.
Numai că veştile bune pune pentru liberali s-au oprit la hotarele municipiului-reşedinţă de judeţ. Scoţând din calcul voturile obţinute în Cluj-Napoca pentru CJ, în restul judeţului liberalii au pierdut alegerile în faţa PSD. Mai mult, ei au înregistrat şi un pasiv de zece primari faţă de „portofoliul" deţinut până atunci. Unul dintre marii învinşi a fost Tudor Ştefănie din Turda, depăşit până şi de un candidat independent. Liberalii au mai pierdut şi Primăria Gherla, câştigând, în schimb, conducerea primăriei din Câmpia Turzii.
După exact trei săptămâni de la alegeri, şeful vechilor liberali, Marius Nicoară îşi anunţa o aparent şocantă şi inexplicabilă demisie din funcţia de co-preşedinte al PNL Cluj. În fapt, gestul nu a fost altceva decât o încercare de evitare a unei inconfortabile şi inevitabile demiteri din funcţie, urmare a deciziei conducerii centrale a partidului de renunţare la sistemul conducerilor bicefale din teritoriu.
În virtutea dezechilibrului net de forţă electorală dintre cele două aripi ale partidului, preeşdinte unic al filialei judeţene clujene a fost desemnat reprezentantul vechiului PDL, Daniel Buda. În contrapartidă, unic şef al organizaţiei municipale a rămas proaspătul viceprimar, liberalul Dan Tarcea în dauna fostului co-preşedinte din partea vechiului PDL Radu Moisin.
În 5 august, ZIUA de CLUJ anunţa în exclusivitate faptul că, în ciuda faptului (sau poate tocmai de aceea) că, la alegerile locale, filiala clujeană a fost una dintre performerele PNL, conducerea centrală avea să-i impună un candidat paraşutat pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor.
Deşi la momentul respectiv sursele vorbeau de şefa organizaţiei de femei, Cristina Trăilă, în cele din urmă liberalii clujeni s-au văzut obligaţi să-i cedeze un loc eligibil protejatului lui Vasile Blaga, Sorin Moldovan, a cărui singură calitate care îl recomanda era cea de fiu al tatălui său, un asfaltagiu din Oradea, vechi prieten cu „buldogul". Deşi firesc ar fi fost ca paraşutatul lui Blaga să ocupe unul din locurile eligibile care reveneau, conform înţelegerii vechilor „portocalii", în cele din urmă sacrificaţi au fost tot vechii liberali din porţia cărora a fost sustras, practic, mandatul de deputat în folosul beizadelei orădene.
Una dintre plăţile făcute de Blaga pentru favorul făcut junelui orădean, a venit în 21 septembrie, când fosta consilieră a lui Daniel Buda, Maria Forna, a fost cadorisită cu funcția de președinte executiv al TNL, structură al cărei președinte era același Sorin Moldovan.
N-a trecut mult și Blaga a „căzut" pe motiv de... DNA. Cum mirosul eşecului de la apropiatele alegeri parlamentare se simţea tot mai tare, niciunul dintre vechii democrat-liberali vizaţi nu s-a înghesuit să ocupe şubredul scaun de co-preşedinte PNL proaspăt eliberat. Cum, însă, statutul PNL prevedea că listele de candidaţi pentru parlament trebuiau semnate de ambii co-preşedinţi, fără a obţine şi funcţia de co-preşedinte, clujeanul Daniel Buda a fost desemnat drept semnatar din partea vechiului PDl a acestor liste.
Alegerile din 11 decembrie aveau să marcheze un nou regres al liberalilor în opţiunile electorale ale clujenilor. În doar jumătate de an PNL avea să piardă zece procente la nivelul judeţului faţă de alegerile din 5 iunie. La nivelul municipiului Cluj-Napoca, liberalii aveau să înregistreze o veritabilă prăbuşire de aproape 20 de procente faţă de scrutinul din vară.
Cu toate acestea, liderii locali ai PNL au apreciat rezultatul catastrofal drept un succes atâta vreme cât Clujul a fost unul dintre cele doar trei judeţe, alături de Sibiu şi Alba, în care PNL a izbutit să învingă PSD şi să câştige alegerile. Preşedintele PNL Cluj-Napoca, Dan Tarcea a avut chiar tupeul să spună: „N-am făcut nicio greşeală", preferând să dea vina pe voturile „furate" de USR şi pe premierul Dacian Cioloş, care nu şi-ar fi jucat corect rolul de locomotivă electorală.
Noua garnitură de parlamentari PNL a devenit: Marius Nicoară, senator, respectiv Florin Stamatian, Adrian Oros şi paraşutatul Sorin Moldovan, deputaţi. O slabă consolare pentru liberalii clujeni avea să vină în 22 decembrie, când Nicoară obţinea preşedinţia comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi.
